Dupa evenimentele din Italia Rromii (tiganii botezati astfel de ardeleanul PR) au creat probleme grave atit Romaniei cit si Uniunii Europene.
Au dat o lovitura grea principiului libere circulatii. In aceasta situatie unele tari vor introduce vize sau alte forme de blocare a liberii circulatii si Europa nu va mai fi ce a vrut sa fie. Nationalistii ,ultranationalistii si comunistii au primit apa la moara. Aceasta incercare a mea de discuta despre problema Rromilor ,nu e rasista si nici antitiganeasca. din contra consider ca sint oameni ca toti oamenii. Dar conditiile si in special traditiile lor au fost cele care pe de o parte i-au tinut grupati si pe de alta parte i-au impins la marginea societatii.
In analiza facuta m-am concentrat asupra traditiilor ,cum au aparut si la ce au servit. Totul se reduce la existenta satrei . Pentru existenta si continuitatea satrei servesc aceste traditii.
Cuvint inainte
In comuna in care m-am nascut in Basarabia ,localitate de razesi, era un iaz . Pe malurile acestui iaz femeile albeau pinza de cinepa, copiii se scaldau iar barbatii prindeau peste.. La coada acestui iaz crestea stuf cu care satenii isi acopereau casele. Iazul se forma in spatele unui baraj numit de sateni ,,iezatura,,. Dupa acest baraj urma o lunca inundabila. Vara aceasta lunca era plina de iarba si de salcii. In aceasta lunca in fiecare vara se stabilea pentru o saptamina sau doua o satra de tigani.
Acestia erau bine primiti in comuna ,ba chiar asteptati. Taranii adunau tot timpul anului bucati de fier si cind veneau tiganii se duceu sa le faca diverse obiecte.Din coase rupte tiganii faceau ,,cosoare,, adica un fel de cutite folosite in majoritatea familiilor taranesti. De asemenea faceau ,,cleampe,,(clante) pentru deschiderea usilor. Forjau fiare de plug si scoabe pentru constructii. Tigancile impinzeau satul vinzind piepteni de os buni pentru eliminarea paduchilor, bidinele,linguri de lemn si alte obiecte artizanale.. De asemenea ghiceu cu ghiocul viitorul gospodinelor si al fetelor.Si puradeii umblau prin sat la cersit. Erau platiti foarte rar cu bani. Dar primeau faina de porumb, oua, brinza si alte produse taranesti. Din cind in cind cite o piranda ciordea cite o gaina. Dar gospodinele nu se suparau prea tare. Spuneu cu naduf: mi-a luat o puicuta!
Nimeni nu se supara pe tigani . Dupa o saptamina sau mai mult dupa cum le mergea treaba ,dispareau plecind in alte sate. Ei isi vedeau de ale lor si taranii de treaba lor. Nu existau animozitati intre romani si tigani.
Tiganii nu furau recoltele ,nu plecau in strainatate sa ne faca de ris.In Europa Romanii erau respectati si europenii nu ne confundau cu tiganii.
Astazi situatia s-a schimbat profund si din pacate in rau. Tavalugul evenimentelor au schimbat cu totul relatiile dintre tigani si restul populatiei. Nimeni nu se mai duce la tigani sa le faca acele cosoare sau clante,nimeni nu mai cumpara piepteni sau bidinele. In sate nu mai au unde sa-si instaleze corturile. In timpul comunistilor satrele au fost desfiintate si ei au fost sedentarizati fortat. Dupa revolutie o buna parte au plecat in occident unde dupa parerea multora au adus grave daune de imagine romanilor.
Am vazut pe Discovery un documentar despre un copil caruia i-a intrat o scindura prin spate si a iesit prin fata. Medicul care a facut aproape o minune si a salvat baiatul era negru. Atunci mi-am pus problema:
-Nu ar putea fi un asemenea medic si un tigan de la noi ? Sint convins 100% ca intre copiii tiganilor se gasesc si talente care ar putea ajunge asa ceva. Intrebarea se pune de ce nu sint? Raspunsul e simplu:
-Copii tiganilor sint trimisi de catre parinti la cersit si nu la scoala. In felul acesta nu vor ajunge nici odata medici chirurgi. Cind vad copilasii tiganilor trimisi la cersit ma apuca o tristete deosebita. Ore ce gindesc acesti copii cind vad copii celorlalti imbracati frumos cu biciclete sau cu jucarii care se joaca ,in timp ce ei cersesc? Cine e de vina? Societatea ? Parintii? Fara educatie copiii tiganilor vor creste la marginea societatii si multi vor deveni vagabonzi sau infractori. Etnia va fi dispretuita din acest motiv.In Romania datorita absurdului decret de interzicere a intreruperii sarcinii a avut ca rezultat cresterea aberanta a numarului tiganilor. Multi s-au invatat sa traiasca de pe urma alocatiei primite pentru fiecare copil. S-a creat un precedent care dainueste si acum.Alocatia pentru copii este cheltuita de parinti in alte scopuri nu de putine ori luand drumul crasmelor.
Acest documentar m-a impresionat si m-a determinat sa incerc sa inteleg ceva ,desi nu sint de meserie ,avind numai studii pedagogice . Imi cer scuze daca in aceasta incercare vor fi capitole slabe ,gresite sau insuficient documentate. Ideea de la care am plecat este sa gasesc cum aceasta etnie a rezistat secole intregi pastrindu-si felul de trai.Toate incercarile de ai schimba din nomazi in sedentari au dat gres. Aceasta rezistenta la schimbare se datoreste traditiilor pastrate cu indirjire de etnie.De aceea mi-am indreptat atentia asupra traditiilor Incercind sa vad la ce servesc si la felul cum au aparut si s-au perpetuat.
Tiganii
Motto
Dat fiind ca are nevoie de un cod social dupa care sa se ghideze in mod acceptabil in complexa activitate sociala,omul a trebuit sa –si creeze un cod.
Rezultatul acestei creatii este ceeace se numeste TRADITIE.
……Conform judecatii curente ,traditia se opune progresului si aceasta parere este in oarecare masura corecta.
……Toate culturile au ramas in urma progresului tehnic de pe vremea lor ,unele mai mult,altele mai putin. Dar raminerea in urma a intregii omeniri sau a unor parti a omenirii ,nu a fost nici odata atit de mare ca astazi.
……Nici o planificare nu poate reusi daca nu se bazeaza pe cunoasterea mediului social, adica a traditiei poporului caruia i se aplica.
Am citat aceste pasaje din ,,Legea entropiei si procesul economic,, de N.Georgescu-Roegen
In zilele noaastre problema Tiganilor (Rromilor dupa ultimele denumiri) a devenit o mare problema a Romaniei si a Europei. Ultimele evenimente din Italia au dus la exacerbarea diferitelor opinii. Extremistii au profitat pentru avantaje politice. Cazul nepoatei lui Musolini (fascista} sau al primarului Romei (fost comunist) sint revelatoare. De asemenea romanii care au plecat la munca in Italia au avut de suferit din cauza confuziei Rrom- Roman. In Romania aceste evenimente au dus la o crestere a manifestarilor antitiganesti.
Pentru a gasi raspuns la aceste probleme este necesara o analiza riguroasa a traditiilor tiganesti.Dupa cum a aratat N.Georgescu-Roegen ,nici o planificare nu poate reusi daca nu cunoastem mediul si traditiile poporului
caruia i se aplica. Ca sa-si pastreze obiceiurile, rromii s-au adunat in „enclave”, in comunitati bine determinate. Primarul lor este bulibasa (si doar de el asculta), iar legea lor este traditia, care-i pedepseste pe cei care incalca regulile comunitatii, dar nu si pe cei care sfideaza legile statului. Pentru a intelege acele traditii trebuie sa analizam cum au luat ele fiinta si la ce au servit,.
Satra
Grup de corturi care alcatuesc locuintele unei comunitati tiganesti nomade.(conf. DEX ) Satra este celula sociala si economica in care s-a desfasurat si partial se mai desfasoara viata tiganilor. De aceea pentru a cunoaste traditiile lor trebuie sa analizam viata in aceste satre.Trebuie sa privim satra ca un organism biologic ,organism care trebuie sa faca fata tuturor amenintarilor exterioare. Traditiile lor provin din necesitatea de a apara continuitatea satrei.
-Vom analiza citeva din cele mai cunoscute amenintari la adresa existentei satrei:
1– Mortalitatea copiilor.
Mortalitatea copiilor reprezinta cea mai mare amenintare pentru existenta satrei .
Datorita conditiilor grele din corturile satrei 
Traditiile din acest punct de vedere sint:
-Parintii cu multi copii erau respectati in satra si chiar erau alesi printre conducatori.
-Casatoriile se faceau la o virsta frageda la limita posibilitatilor biologice de procreere.
Citeva observatii:
1- Moartea copiilor in iernile geroase si celor bolnavi a dus la o selectie naturala in care numai cei extrem de rezistenti reuseau sa supravetuiasca. Dealungul veacurilor s-a format o rasa superioara biologic ale carei exemplare sint mai viguroase si rezistente la frig si la boli. De asemenea tot prin selectie naturala numarul tigancilor capabile sa nasca multi copii a crescut procentual iar numarul celor mai putin fertile s-a diminuat. Mergea vorba ca la nastere copii tiganilor erau tavaliti in zapada.
Se spune ca nobilii germani se casatoreau la fiecare a treia generatie cu o tiganca pentru a regenera singele.
2- Odata cu imbunatatirea conditiilor de trai ale tiganilor (adaposturi incalzite iarna, imbunatatirea hranei, cresterea conditiilor igienice si accesul la medici si la medicamente) numarul copiilor morti a scazut sensibil. Dar datorita traditiilor nr. celor nascuti nu a scazut ba din contra chiar a crescut. Cresterea duratei de viata a tigancilor a facut posibil acest fapt. Echilibrul dinamic existent dealungul veacurilor a fost stricat si asistam la crestere aberanta a numarului tiganilor. Parintii nu pot asigura o educatie adecvata multimii de copii ,si societatea nu reuseste sa creeze noi locuri de munca. Cresterea exponentiala a nr. de membri ai acestei etnii poate duce la complicatii nebanuite pentru tarile europene. In timp se poate ajunge ca nr. tiganilor sa depaseasca locuitorii tarii unde au ajuns. cu implicatii politice grave gen Cosovo.
ANEXE la cap.1
(Aceste anexe sint luate de pe INTERNET sau din reviste si ziare )
– Problema ţiganilor constituie o bombă social-demografică cu explozie întârziată, prin conflictele provocate, prin înmulţirea în proporţie geometrică/exponenţială şi prin revendicările neîntemeiate de protecţie socială. Mai mult, spre deosebire de tendinţa generală de scădere a populaţiei româneşti, etnia ţigănească manifestă tendinţa contrară: de creştere demografică accelerată. Motiv pentru care, recent, preşedintele Traian Băsescu s-a gândit la problema sumbră a diminuării ponderii românilor.Respectiva tendinţă a fost, deja, resimţită ca un pericol chiar de un lider din Hunedoara al asociaţiei ţigăneşti O del Amentza, care a propus un proiect de lege pentru a se introduce gratuitatea avortului pentru ţigănci, tocmai în vederea reducerii creşterii numerice a acestei etnii.
– Ceea ce este reprezintă însă un butoi social de pulbere, cu un potenţial ce nu este voie a mai fi trecut cu vederea şi ce va trebui dezamorsat cât de repede, având în vedere sporurile demografice tiganesti (rrome) şi descreşterea populaţiei autohtone (natalitate scăzută, plus emigraţia economică, lipsa perspectivelor de trai decent, aşa cum le cunoaştem prea bine, prin corupţie, delăsare, lene şi pasivitate, este faptul că între rromii din din Europa de Est şi populaţiile (încă) majoritare autohtone (români, sârbi, slovaci, ucrainieni, bulgari, etc.), lipseşte pe mai departe, (dar nu definitiv, sper), încrederea reciprocă, ca factor social stabilizator. Şi nici nu văd cum s-ar putea ajunge rapid la un numitor comun, deoarece acceptanţa modului de viaţă al rromilor între autohtoni, este în general, foarte scăzută. Gradul reciproc de toleranţă va ajunge se pare în câţiva ani la zero şi va provoca noi tensiuni, previzibile în special în ţările cu un număr mare de rromi (Ungaria, România, Slovacia). În Ungaria, spre exemplu, rromii vor ajunge în 20-30 de ani, un factor demografic de prim rang, ajungând la 15-20% din populaţie, în Slovacia, chiar până la 30-40 %. Care va fi situaţia la noi în ţără rămâne de aşteptat, deoarece realităţile statistice, par de pe acum să nu mai corespundă de nenumărate ori, cu imaginea şi coloritul fustelor de pe stradă.
Deja deputatul-ţigan P.S.D. Mădălin Voicu ne ameninţase şi el, acum vreo câţiva ani, că, dată fiind tendinţa exponenţială de înmulţire a ţiganilor, este posibil ca, „peste vreo două decenii, ţiganii să conducă România, nu atât pentru că ar fi rromi, cât pentru că îi vor depăşi numeric pe români şi, dintr-o etnie conlocuitoare, ţiganii vor deveni una înlocuitoare“! Şi, ca lider al lor, probabil că ştie mai bine situaţia decât statisticienii noştri! 
Pe la începutul lunii noiembrie a.c., pe postul Realitatea TV, a fost realizată o emisiune care purta ca titlu chiar ideea enunţată, atunci, de Mădălin Voicu: „Etnie conlocuitoare sau înlocuitoare?!“ Dincolo de tenta aparent ironică, trebuie să vedem, mai degrabă, perspectiva terifiantă care ne aşteaptă dacă nu luăm, urgent, măsuri radicale de contrac
2-Scolarizarea
Scolarizarea reprezinta un alt pericol pentru satra, deoarece, odata scoliti copiii vor renunta la comunitatea tiganeasca si vor parasi satra.
Traditia tiganeasca interzice frecventarea scolilor de catre copiii din satra. Aceasta traditie este puternica si se regaseste si in zilele nostre chiar la tiganii care au renuntat la nomadism. In ultimul timp la cei mai bogati se constata o derogare de la traditie acestia permitind copiilor sa urmeze niste cursuri ,dar numai atit cat sa obtina carnete de conducere auto. Aceasta derogare se refera la baieti. Fetelor le este interzisa frecventarea unor cursuri scolare .Unul din motive este ca fetele ar putea fugi cu un strain ceeace reprezinta o mare rusine pentru parinti. Aceasta traditie de a interzice copiilor scolarizarea in secolul informaticii,dar si in secolele trecute, este vinovata de raminerea in urma a etniei, care este formata in majoritate de neinstruiti fara posibilitatea de a obtine locuri de munca bine retribuite.
ANEXE la cap.1
(Aceste anexe sint luate de pe INTERNET sau din reviste si ziare )
O mie de oameni au plins ieri pentru Szomna, tigancusa din Harghita care s-a spinzurat. Si l-au rugat pe Dumnezeu s-o ierte pentru ca si-a luat zilele. Si s-o primeasca in imparatia Lui, unde nici carti, nici caiete nu sint.
|
|
|
|
Szomna Grancsa s-a spinzurat pentru ca parintii ei nu o mai lasau la scoala. De fapt, dupa cum spun profesorii, colegii ei, dar si satenii din Frumoasa (Harghita), ea nu a mai vrut sa traiasca o viata de tiganca. Si cum scoala era singura cale de a scapa din strinsoarea seculara a fustelor inflorate, cind nu a mai fost lasata sa invete, s-a spinzurat.
„Nu am spus eu la fata mea sa nu se duce la iscola“, se apara Grancsa Gabor, tatal fetei. Iar mama-sa, Olga, se jura si ea ca nu s-a impotrivit.
Szomna nu le aude juramintele. Doarme de veci, in rochie de mireasa, in sicriul mai scump decit toata casa cu acareturi cu tot. Ea nu prea avea ce minca zi de zi, cind traia, dar acum, cind nu mai este, are sicriu bogat, mormint placat cu gresie, masini nenumarate si cei mai frumosi cai la poarta. Tiganii din sapte judete au pus mina de la mina. „Sa nu ne facem de ris“, explica unul, dar mai degraba, cum zice primarul Ferencs Tibor, ca sa isi spele pacatul ca „n-au lasat fata sa invete carte“, surprinsi si ei ca cineva de-ai lor alege mai bine moartea decit o viata ca a lor.
Ambrus Orsolya, diriginta Szomnei de la Liceul „Venczel Joszef“ din Miercurea-Ciuc, isi aminteste: „In prima zi de scoala, Szomna s-a ridicat in picioare si ne-a spus la toti: «Fiti atenti, va spun dinainte ca eu sint tiganca si daca aveti ceva cu mine ca sint tiganca, va rog sa imi spuneti de pe acum, va rog sa nu ma faceti mai tirziu sa sufar din acest motiv, pentru ca eu vreau sa fiu ca voi toti si sa invat». Si a cerut sa fie lasata in prima banca. Era o eleva de mijloc, dar ea putea si mai mult, voia sa invete mai mult, dar nu avea conditii acasa“.
Pentru colegii din clasa a IX-a C si pentru profesorii de la liceu este cit se poate de clar, la fel ca pentru toata lumea, ca Szomna si-a pus capat zilelor fiindca nu voia sa fie slujitoarea barbatului, in fata caruia nu ar fi avut nici un drept; trebuia sa mearga in urma lui pe strada, sa nu treaca prin fata lui, sa nu-i iasa din vorba. Si ar mai fi urmat sa faca multi copii si sa-i creasca eventual cum a crescut si ea, in mizerie si in bezna.
|
|
|
|
Kutas Marta, psihologul liceului, spune ca Szomna era o adolescenta absolut normala, nu vadea „nici cel mai vag semn ca ar putea ajunge vreodata la…“ si nu numeste sinuciderea, cum nimeni nu-i spune pe nume. Kutas Marta dezvaluie, cit o lasa
deontologia, ca Szomna, cind era mai mica, a facut o terapie cu psihologul care se ocupa de copiii din Frumoasa. Era vorba tot de o inadaptare la conditia ei de minoritara si de refuzul de a accepta un viitor la fel ca al tuturor femeilor din neamul ei. De altfel, Szomna a fost prima fetita tiganca vazuta vreodata in sat purtind blugi, iar dupa ea s-au luat mai tirziu si altii. Aruncind atunci cit colo fustele, a cerut si sa fie inscrisa in clasa I, cu doi ani mai tirziu. Infaptuise deja o mica revolutie.
„Suferea“, mai spune psihologul Kutas Marta, „ca era tinuta din scurt. In clasa a saptea si a opta a mers la scoala numai insotita, pazita de un frate de-al ei si la dus, si la intors, si in pauze. Aici, la liceu, nu era lasata in excursii. A fost cu clasa doar intr-o plimbare prin oras“.
La un test gen „Ce-mi place la tine“, colegii Szomnei au scris ce le place la ea: ca e „linistita, frumoasa, vesela, cinta frumos, e silitoare, razbatatoare si plina de viata“.
Preotul catolic Zoltan Gabor citeste la capatiiul Szomnei. Cuvintele lui zboara parca in inimile femeilor din jurul sicriului din lemn de cires si ele incep sa urle, gata sa dea jos trupul fetei de pe catafalc, unele lesina, altele se zbat ca posedatele si sint scoase pe brate in drum sa se linisteasca.
Parintele a cunoscut-o bine pe Szomna. A simtit ca ea e altfel si a ajutat-o cum a putut. „De mica, fata a fost credincioasa“, cuvinteaza parintele. „Ati vazut-o toti nelipsind la nici o slujba la biserica, ati vazut-o cintind in cor sau slujind ca ministranta. Ultima ei fotografie ne-o arata in straie secuiesti, in fata bisericii, pe 21 mai. O saptamina mai tirziu ne-a parasit“.
Cind Szomna a luat examenul de capacitate, devenea prima tiganca din Frumoasa care ajungea la acest nivel. Din toata clasa, doar doua fete au luat examenul, ea – prima. Avea deja 16 ani si jumatate. Parintii au dat-o tirziu la scoala si numai la insistentele preotului, care, pe linga viata mizerabila de pe pamint, le-a mai prezis si o vesnicie de chinuri daca nu lasa fata la scoala. Si tot el i-a convins sa o lase si la liceu. L-a ajutat si primarul Ferencs, cu argumente mai lumesti, cum ar fi ajutorul social. Parintele Zoltan ii dadea bani de naveta, de carti, de caiete, ii reincarca regulat cartela de telefon. „Am pierdut toti o fiica scumpa noua, care ar fi facut mindria satului nostru“, isi incheie preotul predica suspinind ca un tata adevarat.
Colegii din clasa a noua, sositi cu un autocar, trec pe rind pe la catafalc, o acopera pe prietena lor cu flori.
|
|
|
Ultima fotografie. In straie secuiesti, in fata bisericii din sat |
Calca acolo pentru prima oara, vad si ei – si se mira! – de unde pleca Szomna cind venea la scoala si umplea clasa cu risetul ei. Sint doua camere, doar una mobilata, si pare ca e doar o mobila imprumutata de ochii lumii, pentru inmormintare. Lucruri ieftine si murdare peste tot, oale afumate pe godinul de tuci, pahare sparte pierdute definitiv in gaurile din podeaua de lut batatorit. Si nicaieri, nicaieri, vreuna din cartile Szomnei, nici un manual scolar, nici unul dintre romanele pe care si le cumpara singura cu banii cistigati vara, muncind cu ziua la cimp. Colegii ei au vazut-o la scoala cu acele carti pe care acum cineva le-a ascuns, se pare, ca pe niste lucruri de rusine. Nimic care sa aminteasca de motivul mortii ei. Dar au ramas pe perete, acuzatoare si pline de mister, ultimele ei cuvinte, scrise apasat cu creionul inainte de a se duce in sura sa se spinzure: „Iskola vagyok“ – „(eu) sint scoala“.
Primarul Ferencs Tibor merge in capul coloanei. De 7 ani, de cind e primar la Frumoasa, e prima oara cind merge la inmormintarea cuiva din afara familiei. „Vreau sa arat in mod oficial“, striga el ca sa razbata cu vocea prin jelania alamurilor si prin bocete, „ca moartea fetei este o pierdere pentru comuna noastra si o rusine, ca nu trebuie fetele tiganci sa mai fie tinute incuiate si la propriu, si la figurat“. Tiganii cu palarii mari, cu mustati groase intoarse pina sub urechi il aud si se jura ca sa moara mama daca nu si-or tine fetele in scoala cit vor vrea ele…
„Voia sa se faca asistenta medicala sau chiar doctorita, asa mi-a spus mie“, mai zice primarul oftind. Szomna i se plingea lui cind taica-sau nu o lasa o zi la scoala. El, ca primar, il tot speria pe barbat ca-i taie ajutorul social, singurul venit pentru parinti si cinci copii, Grancsa zicea: bine, o las, dar maica-sa, Olga, nu si nu, ca ii fura cineva fata si dupa aceea nu o mai ia nimeni de nevasta… „Dar unde pazita mai bine ca la liceu, unde stau jandarmii la poarta?“, dadea primarul sah mat.
Szomna era o rebela. Mai iesea din cuvintul parintilor. Pe 21 mai a disparut de-acasa. Nu era prima oara. Cind fugea de-acasa, la rude, in Singeorgiu, taica-sau, drept pedeapsa, o oprea citeva zile de la scoala. Asa a terminat semestrul intii cu 7 la purtare, pentru absente, si asa a pierdut si bursa „Bani de liceu“. Dar de data asta a lipsit mai multe zile, nimeni nu stia unde a fost. A aparut miercuri, 30 mai. S-a dus la primar si l-a rugat sa intervina iar la parintii ei sa o lase la scoala – alta pedeapsa nu primea. Joi l-a rugat si pe parintele Zoltan sa faca acelasi lucru. Joi seara, in ultima zi de mai, ceva s-a intimplat in casa. Gabor si Olga Grancsa nu spun ce. Sint amindoi tranchilizati de plins. A doua zi dimineata, Szomna s-a spinzurat. Era chiar de ziua copilului si tocmai infloreau salcimii in Frumoasa, tirziu si parca fara rost, ca in poeziile romantice pe care le citea Szomna
3-Casatorii cu straini
Un alt pericol pentru existenta si perpetuarea satrei il reprezinta casatoria cu strainii de satra. In majoritatea cazurilor cei casatoriti cu straini paraseau satra. De aceea traditiile tiganesti cauta sa impiedice aceste casatorii. Aceasta traditie cauta sa impiedice prin orice forma frecventarea scolii de catre fete. Casatoria cu un strain este considerata o mare rusine pentru familie. Chiar daca fata si-a facut un camin onorabil cu un strain in interiorul satrei este considerata o stricata care dezonoreaza famila din care a provenit. Tot din acest motiv fetele sint de mici prevazute a se casatori cu baieti alesi din alta familie. Acest lucru impiedica o eventualitate casatorie cu un strain.
Anexe la cap.3
Problema care a socat forurile europene si a reusit sa provoace o mare dezbatere atragand atentia asupra acestei etnii e reprezentata de casatoriile intre minorii rromi. Interesant este ca statul roman si institutiile pentru protectia copilului nu s-au aratat revoltate de aceste evenimente decat dupa ce baroneasa Emma Nicholson a ridicat problema in rapoartele sale catre Uniunea Europeana.
Strehaia, octombrie 2006. Un baiat in varsta de 13 ani, nepotul celui cunoscut drept Leo din Strehaia, s-a casatorit cu o fata de 12 ani. Rudele copiilor au zis ca e doar o logodna, dar localnicii sustin ca aceasta s-ar fi facut acum trei ani si ca in sambata respectiva a fost nunta in toata regula. Tot atunci si tot acolo, un alt baiat, in varsta de 9 ani, s-a casatorit cu o fata de 14 ani. Acolo unde exista comunitati bine inchegate de rromi, apar adesea conflicte aprige cu restul populatiei, cu politia, cu primaria ori cu autoritatile fiscale. In ultimii ani, institutiile de protectie a copilului si Uniunea Europeana stau cu ochii pe numeroasele casatorii intre minori, una dintre cele mai invederate traditii tiganesti.
LUIZA PUIU – 2006-08-08
Casatoria fetelor este aranjata inca inainte de nasterea acestora. baiatul trebuie sa fie obligatoriu sa fie tigan si sa stie meserie. fetele trebuie sa fie virgine in noaptea nuntii, lucru verificat de tigancile batrane.
fascinante in traditia tiganeasca sunt ritualurile premaritale. despartirea de copilarie este plansa.
Mireasa la 13 ani?
Pe scurt, fata rroma de 10 ani renunta la scoala ca sa fie nevasta, abia atunci isi da lumea seama ca s-a maritat si la control se vede ca a fost dezvirginata de o luna. Barbat-su de 17 ani e cautat si urmeaza sa fie anchetat pentru sex cu o minora. Parintii lor zic ca asta e traditia la ei, si n-o sa fie niciodata altfel. Fata urmeaza sa fie luata de langa familie si dusa intr-un centru de plasament, desi ea vrea sa ramana langa barbat-su si ii place viata ei.
Ce ziceti de asta? Cine are dreptate si cine nu?
4 .Tiganii si aurul.
Tiganii nu pot avea averi imobiliare datorita nomadismului.De acea au avut nevoie de o avere care sa fie usor transportabila si care sa-si mentina valoarea in orice conditii. Aceste conditii sint cel mai bine reprezentate de aur.Nu e de mirare ca la ei se gasesc salbe de aur si alte obiecte din acest metal pretios.
Anexe la cap.4
Dupa instalarea puterii comuniste in Romania tiganii au fost obligati sa dea statului tot aurul pe care-l detineau. A fost confiscat aproape tot aurul tiganilor. Si ca sa obtina aurul de la ei, le faceau mandate de arestare fictive, ii bateau, erau tinuti la politie cite 30 de zile si oamenii erau obligati sa dea aur ca sa scape. Procesele-verbale care se faceau erau false. Acolo scria ca aurul a fost gasit la demolari sau ca a fost abandonat ori ca tiganul de bunavoie s-a dus si l-a dat la politie.
La BNR exista 34.000 de dosare de cereri de restituire a aurului confiscat de comunisti, insumand 150.000 de persoane. Cosmarul Bancii Nationale il constituie pagubitii . Este vorba de grupuri de tigani care revendica aceleasi obiecte. De vina sunt procesele verbale ale militienilor care contin doar numele si prenumele persoanelor, fara alte date de identificare. Astfel, se prezinta mai multi insi cu acelasi nume care, in baza aceluiasi proces-verbal, cer restituirea unor monede
Din 1990 pana in mai 2007, BNR a restituit fizic 2,8 tone de aur, adica 29,6% din total, reprezentand circa 190 de milioane RON. Diferenta, de 70,4%, a fost restituita in lei. S-au dat inapoi 200 de kilograme de monede, o jumatate de tona de bijuterii si 115 kilograme de aur dentar. Recordul de restituire in natura a fost de 12 kilograme de aur. Despagubitul era un cetatean roman stabilit in strainatate, la fel ca si cel care a ridicat cei mai multi bani drept compensatie pentru 18 kilograme de aur.
5 Tendinta de a forma mafii familiare.
Faptul ca tiganii au fost persecutati dealungul secolelor si nu s-au integrat a dus la divizarea intre,,noi,, si ,,ei,,.Noi sintem cei care supravetuim cum putem si ei sint cei care ne persecuta. In aceasta situatie nu este nici un fel de rusine daca ii pacalim sau ii furam pe ei. De aceea se pot usor dezvolta mafii familiare. Se stie ca cetatenilor nu le e frica asa de mult de inchisoare pe cit le e frica de rusinea de a apare in rindul concetatenilor ca fost puscarias. La tigani aceasta rusine nu exista.Din potriva cei care au mai multi ani de inchisoare sint mai respectati in interiorul etniei. Copiii lor ii admira pe cei care au fost inchisi. Dar si cei inchisi nu se simt chiar rau. Au adapost,au mincare,au televizor si fac schimb de experienta cu cei mai vechi. Leaga prietenii care le vor fi de folos la eliberare , cind se intorc acasa si vor da alte lovituri eventual impreuna cu fostii colegi de inchisoare.
Anexe
In ceea ce priveste tiganii infractori este o chestie de "programare", ori parintii sunt infractori si copii fac ceea ce vad in familie, ori, cum am vazut eu, copii sunt invatati de catre parinti si incurajati sa fure, sa insele si sa cerseasca .Imi pare rau insa ca nu ati vazut si dumneavoastra circul pe care l-au facut aici in Italia in momentul in care li s-au demolat baracile, cam acelasi circ pe care l-au facut si tiganii din Sintesti cand s-a dus politia sa-i aresteze pentru furt de energie electrica, sustinand ca sunt saraci desi au case pe 3 nivele si masini de lux, pe care eu muncind nu o sa mi le cumpar niciodata ! Nu va mai spun ca un om politic italian a sustinut la televizor ca au facut programe educationale pentru aceste persoane, au incercat sa-i ajute sa-i scoata din starea in care se afla si au refuzat sa-si trimita copii la scoala ! vor sa le ofere statul casa si un venit ! ori asa ceva nu cred ca este posibil ! aveti dreptate, sunt saraci, sunt marginalizati, DAR, trebuie sa recunoastem nici nu vor sa se integreze in societate, sa munceasca, sa duca o viata normala, sa se educe. mai nou, cand fac ceva si trebuie trasi la raspundere toata lumea striga 2 cuvinte pe care le-au invatat surprinzator de repede DISCRIMINARE RASIALA ! dupa parerea mea nu este discriminare daca un infractor este tras la raspundere, sau o persoana fara casa si ocupatie care traieste pe un camp trebuie sa raspunda in fata autoritatilor.
Adrian Stanciu
, 5 Noiembrie 2007
Avem o problema tiganeasca. Haide sa lasam deoparte si excesele rasiste si accesele europenoide de corectitudine politica si sa numim lucrurile pe numele lor. In urma situatiilor explozive din Italia si a reactiilor extreme ale comunitatii italiene impotriva romanilor toata presa si opinia publica a explodat intr-un exces unanim si foarte romanesc de cautare a vinovatilor. Ca de obicei, vrem capete, nu solutii si ca de obicei nu vom capata nici una nici alta. Iar etnia tiganeasca este si de aceasta data un convenabil suspect de serviciu.
Avem un fapt: etnia tiganeasca este responsabila pentru un procent disproportionat de mare din criminalitate. Concluzia noastra: tiganii sunt hoti. E o concluzie usoara, in parte, cel putin, adevarata si care ne disculpa. Nu e problema noastra, e a lor. Nu numai ca ne disculpa, dar pe undeva ne si razbuna: lasa sa vada si europenii cum e. Ne-au facut rasisti si intoleranti. Ia sa vedem cum se descurca acum cu tiganii infractori.
Gandirea asta e profund gresita din mai multe motive. Primul e ca, in ochii lumii cel putin, tiganii sunt romani. Aceeasi gandire nivelatoare care ne face pe noi sa consideram toti tiganii hoti face pe europeni sa considere toti romanii infractori. De pilda, aceeasi corelatie exista in SUA intre rasa neagra si criminalitate. Un economist genial si nonconformist, Steven Levitt, a studiat fenomenul criminalitatii si a constatat ca dupa ce se elimina influenta factorilor agravanti cum ar fi gradul de educatie, climatul familial, afluenta economica a familiei, corelatia intre rasa si criminalitate dispare. Cu alte cuvinte, un alb conceput de o mama singura, adolescenta, nedorit, crescut intr-o familie destramata si saraca are practic aceeasi sansa de a ajunge un criminal ca si un negru crescut in aceleasi conditii. Nu o fi oare aceeasi situatie si cu tiganii nostri?La noi nimeni nu a studiat cu adevarat fenomenul infractionalitatii tiganesti. Noi avem pareri si clisee si nu ne mai trebuie fapte. Avem avocati ai echitatii care sustin (in ciuda evidentei) ca nu e adevarat ca tiganii comit infractiuni, pentru ca o fac si romanii si albanezii si chinezii, dupa cum avem romani verzi care considera tiganii pervertiti din fire, pentru ca nu au omenie si integritate deloc. Nu stiu ce ar spune o cercetare serioasa, dar tare m-ar mira sa dea peste alte concluzii decat a dat Levitt. Nu etnia e problema, ci excluderea ei brutala din societate. Cand ai crescut dispretuit, batjocorit si umilit, intr-o familie saraca cu parinti infractori, e greu sa ai sentimente pozitive si obligatii morale fata de cei care te umilesc. E un razboi surd: noi contra ei.Am vorbit adeseori cu oamenii despre rasismul anti-tiganesc. Multi se considera deschisi si toleranti pentru ca nu au nimic cu tiganii. Daca-i intrebi, afli ca asta e o afirmatie ad-litteram: nu au nimic in comun cu ei si nici nu vor sa aiba. Asta e definitia rasismului nu a tolerantei. Daca vrem o solutie la problema tiganeasca, ea e la noi, nu la ei si nu are rezolvare in termen scurt. Trebuie sa invatam sa traim impreuna, daca vrem ca acest razboi surd sa inceteze. Trebuie stimulente pozitive pentru o viata normala, onesta, si stimulente negative pentru una infractionala. Trebuie toleranta zero pentru incalcarea legii dar si toleranta maxima si discriminare pozitiva pentru cei care traiesc in norma sociala. Si poate ca, dupa 20 de ani, o sa constatam si noi ca si americanii ca rata infractionalitatii a scazut cu 70%. Pana atunci, inflamarea rasismului nu face decat rau..
Bănia, sub ocupaţia clanurilor ţigăneşti
de Cristian Vasilcoiu (5326 afisari, 2007-11-29)
Bandele de rromi fac legea pe străzile Craiovei, sub privirile …
» Craiova este în puterea lor. Se luptă între ei cu săbii, pistoale, furci, bâte sau topoare. Autorităţile spun că deţin controlul, dar realitatea este cu totul alta.
Trei mari clanuri ţigăneşti deţin controlul Craiovei, fiecare având anumite zone pe care le "administrează". Cei din Faţa Luncii, de altfel şi cei mai temuţi, sunt reprezentaţi de Silvian Filotti, zis "Fulguţă". Cei din Brestei îl recunosc drept lider pe Tatian Dumitru.
Mai sunt ţiganii de pe Canal, care nu au un bulibaşă consacrat. Nu mai au tradiţii ţigăneşti, noua identitate fiindu-le dată de natura infracţiunilor comise cu predilecţie: "afaceri" cu fier vechi, cămătărie, taxe de protecţie etc. Numeroasele scandaluri armate, în urma cărora populaţia Craiovei este terorizată, sunt considerate "accidente" de către poliţie. În acelaşi timp, edilul-şef al Băniei ridică din umeri, spunând că rromii nu pot fi integraţi.În Craiova, oraş cu o populaţie de aproximativ 350.000 de persoane, trăiesc peste 40.000 de rromi, iar în Dolj – 70.000. La ultimul referendum, cel din 2001, doar 19.000 de craioveni au recunoscut că sunt de etnie rromă. Potrivit primarului Antonie Solomon, câteva mii de rromi nu au nici măcar acte de identitate. Rromii nu se mai ocupă însă cu meşteşugurile străbune. Comunitatea de pe Canal face bani din colectarea fierului vechi, majoritatea rromilor stabiliţi aici ridicându-şi adevărate „pagode". Rromii de pe Canal nu au un lider renumit şi nu interacţionează foarte mult cu societatea. Deşi au pagode impunătoare, ei dorm, în principiu, în odăile sărăcăcioase sau în corturile amplasate în spatele acestora. Mai toţi conduc Daewoo Espero, automobil care este o modă în comunitate. Câţiva, dar numai cei mai înstăriţi, conduc autoturisme marca Mercedes, dar modele mai vechi. Mai toate familiile poartă numele Durac.
Ţiganii „second-hand"
Ţiganii din Brestei sunt reprezentaţi de către Tatian Dumitru, de asemenea preşedinte al organizaţiei doljene a Partidei Rromilor. Tatian Dumitru „are trecere" la nivel de municipalitate, reprezentând interesele rromilor în relaţiile cu Primăria Craiova.
Aşa se face că el a ajuns „şeful" târgului amplasat, culmea, în Romaneşti, aproape de „teritoriul" ţiganilor de pe Canal. În târgul din Romaneşti, rromii lui Tatian Dumitru vând haine second-hand, ocupaţie de pe urma căreia trăiesc.
Războaiele dintre clanuri au ca principal scop …
Rromii din Faţa Luncii, cei mai de temut
Rromii din Faţa Luncii şi „inima" acestui cartier, Hanul Roşu, sunt cei mai de temut. Aici trăiesc mai multe clanuri, precum Miclescu, Serdaru, Poenaru Velcu. Reprezentantul rromilor din Faţa Luncii este Silvian Filotti, zis „Fulguţă". El a moştenit şefia de la tatăl său, „Fulgeran", în tinereţe cel mai de temut şi cel mai respectat dintre ţiganii din Hanul Roşu. Silvian Filotti s-a implicat, ca şi Tatian Dumitru, în politică, fiind preşedintele filialei locale a Comunitaţii Etniei Rromilor. „Învăţatul" comunităţii este Vasile Velcu, zis „Năzdrăvan", preşedinte al Uniunii Rromilor din Craiova, cuscru şi bun prieten cu „Fulguţă". La rându-i, Vasile Velcu „are trecere" pe lângă autorităţile judeţene ocupând şi funcţia de consilier al prefectului de Dolj pe probleme de rromi. „Învăţatul" se numără printre puţinii rromi bătrâni care ştiu să scrie şi să citească. Rromii din Faţa Luncii fac şi diverse afaceri, intermedieri de produse petroliere şi fier vechi. Ei sunt, de asemenea, cunoscuţi ca fiind cei mai mari cămătari ai Craiovei.Tinerii din Faţa Luncii au început să plece în Vest imediat după Revoluţie. Germania nu mai este, acum, la modă, astfel că majoritatea „fac bani", de câţiva ani, în Marea Britanie. Aşa se face că rromii din Faţa Luncii au vile impunătoare şi conduc autoturisme luxoase de ultimă generaţie.
Solomon: „Nu-i putem schimba"
Primarul Craiovei, Antonie Solomon , este de părere că „suntem neputincioşi în faţa integrării rromilor, oricât de mult s-ar bate unii cu pumnii în piept că aceasta poate fi făcută peste noapte. Chiar dacă am avea miliarde pentru ei, nu le putem schimba gândirea peste noapte". Edilul-şef al Craiovei estimează că cel puţin 6.000 de rromi din Bănie ar fi plecaţi peste hotare. „Eu am fost recent la Bologna, la invitaţia primarului de acolo, Gianfranco Coferatti. Acesta le-a construit rromilor din Craiova două tabere acolo. Am vorbit cu ei, doar jumătate aveau de muncă şi se plângeau că, de multe ori, angajatorii italieni nu-i plătesc. Primarul m-a rugat să-i iau pe toţi acasă", spune Antonie Solomon.
Sute de pistoale, confiscate
Potrivit şefului poliţiei doljene, comisarul-şef Georgel Enescu , „aceste evenimente sunt spontane", astfel că prevenirea lor este aproape imposibilă. Motiv pentru care poliţia se axează pe confiscarea pistoalelor deţinute ilegal şi razii „la foc automat", în încercarea de a preveni incidentele armate. „Avem 142 de pistoale confiscate în ultimele săptămâni, ceea ce reprezintă 76% din armele confiscate în întreaga ţară în 2007", declară cms.-şef Enescu. Numai că foarte multe persoane deţin legal pistoale, astfel că acestea nu pot fi confiscate. „Spre exemplu, numai ieri, prin Vama Calafat, au fost introduse, în mod legal, şase pistoale. Problema noastră este că acestea se vând la liber în Bulgaria şi pot fi introduse şi legal în România", adaugă şeful IPJ Dolj. Cât despre razii, acestea duc la extenuarea poliţiştilor, nevoiţi să facă numeroase ore suplimentare, dar creează şi un disconfort craiovenilor. „Oamenii corecţi se văd controlaţi foarte des, prezenţa masivă a poliţiştilor pe străzi, în baruri, restaurante le creează un oarecare disconfort", admite cms.-şef Enescu.
Enclavele tiganesti din Romania (Social)
Rromii nu renunta la "Legea staborului" de teama ca-si vor pierde identitatea si ca vor fi asimilati de populatia majoritara.
Acolo unde exista comunitati bine inchegate de rromi, apar adesea conflicte aprige cu restul populatiei, cu politia, cu primaria ori cu autoritatile fiscale. In ultimii ani, institutiile de protectie a copilului si Uniunea Europeana stau cu ochii pe numeroasele casatorii intre minori, una dintre cele mai invederate traditii tiganesti. Ca sa-si pastreze obiceiurile, rromii s-au adunat in „enclave”, in comunitati bine determinate. Primarul lor este bulibasa (si doar de el asculta), iar legea lor este traditia, care-i pedepseste pe cei care incalca regulile comunitatii, dar nu si pe cei care sfideaza legile statului.Antropologul Vintila Mihailescu spune ca problema este a institutiilor, care trebuie sa aplice legea, si nu a rromilor. Din experienta similara a altor state, precizeaza specialistul, „traditiile care contravin legilor de drept s-au schimbat in masura in care au fost sanctionate. Acest proces va dura cam doua-trei generatii”.
Legea rromilor baga spaima-n romani
O mare parte dintre rromi „s-au adaptat” foarte bine cerintelor societatii. Ei sunt, dupa cum spune antropologul Vintila Mihailescu, „perfect integrati”. Majoritatea sunt insa discriminati din cauza ca altii, tot de-ai lor, nu respecta legile statului, ci doar traditiile si hotararile sefilor clanului lor.
Reglarile de conturi intre clanurile rrome au bagat spaima in populatia din zonele in care au loc bataile cu topoare, bate, cutite, rangi. Orasul Craiova si-a castigat o nedorita faima din cauza violentei scandalurilor de acest fel. Localnicii s-au obisnuit sa asiste la un astfel de eveniment cel putin o data pe an. Locuitorii cartierelor Lascar Catargiu si Fata Luncii s-au saturat sa stea cu frica-n san, iar politia este, de multe ori, depasita de situatie.
In judetul Galati exista cateva localitati, printre care comuna Toflea, unde comunitatile de rromi traiesc in vile uriase, adevarate palate, dar fura curent ca sa-si ilumineze casele. Primaria si politia au fost nevoite sa intre cu mascati in casele lor pentru a recupera pagubele. In Galati, nu o data rromii au iesit cu batele si topoarele pe strada pentru a-si face dreptate.
Cu frica-n san stau si locuitorii unor cartiere din Bucuresti, Iasi, Timisoara, Brasov, Galati, Constanta. Legea tiganeasca il pedepseste pe rromul care a furat, a batut sau a ucis un alt rrom din neam, dar nu si daca ataca sau omoara o persoana de alta etnie.
Rromii evazionisti din Strehai
Primarul din Strehaia, Samion Burcu, se straduieste sa faca ordine in comunitate, insa lucrurile se misca greu. A navalit cu mascatii in casele rromilor si le-a luat lucrurile de valoare, dupa ce-i avertizase ca va pune sechestru pe bunurile lor pentru a recupera datoriile pe care le au la administratia locala. Curand insa, tiganii si-au recuperat mobila si celelalte bunuri pentru ca nu erau trecute pe numele lor, ci ale altor rude.Un angajat al primariei, sub protectia anonimatului, ne-a dezvaluit cum fac caldararii strehaieni si nu-si platesc taxele si impozitele pe masinile luxoase, pe ditamai vilele cu „turnulete” si pe bogatiile pe care le au: „Foarte multi si-au scos certificate cum ca sunt bolnavi de diabet, iar diabeticii sunt scutiti de taxe. Mai nou, isi scot certificate de handicap. Probabil ca-i ajuta cineva de la comisia medicala de la Severin…”.Nu doar cu autoritatile locale au probleme rromii din Strehaia, ci si cu o fabrica de masini. Autoturismele de lux cu care se plimba ei, ne explica sursa din primarie, „sunt luate in leasing, dupa care tiganii nu mai platesc nici o rata”. „Cei de la Daewoo ii tot cauta pe-aici, se chinuiesc sa-si recupereze banii”.
|
Sursa: Evenimentul Zilei |
|
(4) Ţiganii trăiesc în Europa de aproape o mie de ani. Istoria lor îmbină pitorescul cu tragicul într-un mod unic şi inconfundabil. Epoca dictaturii comuniste le-a afectat una dintre particularităţile cele mai de preţ pentru tradiţia ţigănească: nomadismul. Comuniştii, din ale căror rânduri ţiganii nu au lipsit, ci dimpotrivă!, i-au împiedicat pe ţigani să mai ducă o viaţă nomadă după voia şi pofta inimii lor. Nu toţi ţiganii sunt nomazi, dar cei cărora nomadismul li se potriveşte trebuie lăsaţi şi chiar încurajaţi să-l practice. Nomadismul ţiganilor trebuie înţeles şi acceptat ca parte a patrimoniului cultural european. Acest statut, odată recunoscut de ceilalţi, creează anumite obligaţii pentru ţigani, obligaţii pe care ţiganii din Occidentul Europei şi le-au asumat deja cu succes. Este o chestiune de timp ca şi ţiganii din fostul lagăr comunist, din Europa de Răsărit, să se acomodeze cu exigenţele inevitabile ale Europei de azi şi de mâine. Politica discriminării pozitive a ţiganilor, politică de care în România s-a abuzat şi s-a exagerat până la ridicul, nu este productivă. Ea încalcă demnitatea şi mândria de om a ţiganilor. E timpul ca dintre ţiganii din România să se ridice lideri autentici, nu demagogi croiţi după chipul şi asemănarea politicienilor noştri. Nu aşteptăm de la aceşti lideri să sacrifice identitatea etnică a ţiganilor pe altarul integrării sociale şi culturale. Ci să împace cultura ţigănească şi tradiţia tribală cu dreptul „gagiilor”, a celorlalţi concetăţeni, la siguranţă publică, la civilizaţie şi legalitate.
Respectul de sine este factorul care a permis europenilor să făurească o civilizaţie care azi modelează chipul întregii planete. E timpul ca ţiganii, ca parte componentă a marii familii a popoarelor indo-europene, a popoarelor din Europa, să facă din acest respect de sine principalul reper sufletesc. Căci respectul de sine, ca respect pentru fiinţa umană, devine în mod automat şi respect pentru ceilalţi.
(5) Ţiganii nu s-au sfiit, prin lideri de-ai lor mai guralivi, să lanseze ideea că vor deveni curând „minoritate înlocuitoare” în România, în sensul că, mai ales graţie sporului demografic, vor deveni curând populaţie majoritară. Aceeaşi nădejde se pare că-i turmentează şi pe unii ţigani din Ungaria şi din alte state est-europene. Se pare că anumite interese, cu totul străine de etnia ţiganilor, intenţionează să profite de pe urma acestui artificiu şi să-l introducă pe tabla de şah politic a Europei
6 Persecutarea tiganilor
Oameni care lucreaza cu viitorul au gandit si au infiintat Biroul de Informatii asupra Tiganilor prin Germania ultimului an din sec XIX adica 1899. Multiple surse europene ne spun acum adevarul istoric.
Anglia : 1458 – ordonanta regala de persecutie a tiganilor cu revenire in 1530, 1531, 1537 toate semnate de Regele Henri VIII. In 1554 – regina Maria si in 1563 – regina Elisabeta semneaza ordinele de urmarire, persecutie si expulzare a tiganilor, care îi obliga sa renunte definitiv la modul lor de viata, pentru a-i putea sluji pe cetatenii onesti; In 1562 – regina Isabella întareste urmarirea si alungarea tiganilor, care nu mai au nici macar dreptul de a se refugia în spatiile de cult, pâna atunci singurele zone protejate.
In Franta. La 27 iulie 1504 – regele Louis XII cere, printr-o ordonanta regala, nobililor din anumite regiuni, alungarea tiganilor de pe teritoriile lor. In 1539 – regele François I interzice stationarea tiganilor în regat, ca apoi, în 1561, sa dea ordin de persecutie si expulzare definitiva tuturor tiganilor si urmasilor lor. In 1612, ordinul regal întareste sanctiunile pentru nomazi : pedeapsa cu bataia si închisoarea; 1682 – regele Louis XIV da un edict care interzice francezilor sa-i adaposteasca pe tigani pe terenurile lor. Abia in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea – tiganii nomazi sunt identificati in ascunzatorile unde sau retras si pusi sub supraveghere cu ajutorul unui instrument de stigmatizare rasiala – "carnetul antropometric de identitate"/ "carnetul nomazilor" / "pasaportul intern" ca prim act de identitate al tiganilor pe continentul european. La revolutia din 1789, care a spulberat regatul francez, sa cerut fraternitate pentru altii fiindca au ramas in vigoare persecutiile împotriva tiganilor acuzati de vrajitorie. Multi dintre tigani sunt executati cu sprijinul direct al Bisericii.
Cu doar cativa ani inainte de descoperirea Americi, dar totusi in epoca Renasterii, ajungem si in Germania. In 1449 tiganii sunt expulzati din Frankfurt pe Main; 1496-1498 – tiganii sunt declarati spioni platiti ai turcilor, purtatori ai epidemiei de ciuma si acuzati de vagabondaj, vrajitorie, rapire de copii si chiar canibalism. In 1500 – împaratul Maximilian I – da ordin de expulzare a tiganilor iar cei gasiti înca pe teritoriul tarii dupa 30 de zile de la semnarea decretului puteau fi ucisi, fara ca ucigasul sa fie pedepsit în vreun fel. In 1721 – împaratul Charles VI porunceste exterminarea tiganilor : barbatii sa fie ucisi, iar femeilor si copiilor sa li se taie o ureche. In 1725 – Frederic Guillame I condamna la spânzuratoare toti tiganii de peste 18 ani, surprinsi pe teritoriul prusac, fara distinctie de sex, spânzuratii urmând a fi aliniati pe granita pentru a servi drept exemplu. Aceasta rastignire a tiganilor a avut cel mai mare impact in mentalul colectiv de dupa regasirea lor si povestirea amintirilor in spatiul balcanic. Persecutia a continuat prin urmarirea, vreme de secole, a numarului si a locurilor de trecere ale tiganilor, si a culminat, în epoca national socialista a lui Hitler si în cel de-al doilea razboi mondial, cu exterminarea a sute de mii de tigani în lagarele de concentrare naziste. „Am plecat sapte sute de mii ca florile si ne-am intors cinci mii ca ciorile” spune in interviul unei supravietuitoare a holocaustului, Rafaela Veta.
In patria bancilor, Elvetia : 1471 – Adunarea de la Lucerne le interzice stationarea pe teritoriul Confederatiei; 1514 si 1532 – se da ordin de expulzare; din 1580 – se organizeaza vânatoare de tigani. Guvernatorul George II semneaza un decret in 1661, care si-a produs efectele peste regiunea Saxe unde guvernatorul era jupan. Decretul cerea pur si simplu ca „orice tigan gasit pe teritoriul lui sa fie omorât pe loc” fara alte justificari. Nu s-au gasit explicatii a motivelor pentru care tiganii trebuiau omorati altele decat efectul „vanatoarea de vrajitoare” In 1727 se da ordin de taiere a unei urechi barbatilor si femeilor de peste 15 ani daca sunt prinsi în tara prima data, pentru a doua abatere – condamnarea la moarte; arestatii tigani sunt trimisi la galere în Italia si în Franta.
Danemarca : 1536, 1554, 1561, 1570, 1574 – Christian III – ordine de expulzare daca sunt gasiti în tara, urmând condamnarea la munca fortata si la închisoare, alaturi de uciderea sefilor.
Tarile de Jos (Olanda) : respingerea totala : la rascruci de drumuri erau expuse pancarte pictate cu imagini de tigani spânzurati, pentru a servi drept exemplu; acuzati de furt, spionaj si vrajitorie, sunt expulzati (1525 – Charles Quintul), aruncati în închisori, condamnati la tortura si munca fortata, biciuiti, marcati cu fierul ca vitele, li se confisca bunurile, se desfasoara asa-numita "vânatoare de tigani" (secolele al XVII-lea si al XVIII-lea).
Tarile Scandinave :
Suedia – 1560 – arhiepiscopul Laurentius Petri interzice preotilor sa-i boteze si sa-i înmormânteze pe tigani; 1637 – ordin de expulzare, cei care nu i se supun fiind ucisi fara judecata;
Norvegia – 1687 – Chirstian V – tiganii sunt arestati si expulzati, bunurile fiindu-le confiscate si sefii omorâti; 1845 – interzicerea nomadismului.
Italia : Conciliul de la Trente – 1563 – pentru casatoria cu un tigan era nevoie de o autorizatie speciala de la episcop; se interzicea nomadismul (sedentarizare fortata), cei care continuau sa-l practice erau expulzati; erau arestate si ucise în torturi femeile tiganci care se presupunea ca se ocupa cu vrajile; tiganilor care nu erau considerati buni crestini li se refuza înmormântarea; practicarea magiei se pedepsea cu biciuirea, închisoarea spânzuratoarea si arderea pe rug.
Spania : dupa o scurta perioada de relativa libertate, în care s-a produs o semi-sedentarizare sub protectia aristocratiei au urmat secole de persecutii extreme : 1560, 1610 – ordine anti-tiganesti ale regelui Philippe II (arestari si torturi); edictele lui Charles V din 1523, de la Medina del Campo, apoi din 1525, 1528, 1534, 1539 – pedeapsa celor prinsi cu "vagabondajul" este robia pe viata la cel care i-a prins; 1539 – edict regal de expulzare – cei care nu parasesc regatul în decurs de 60 de zile, sunt condamnati la 6 ani de galere – din secolul al XIV-lea si pâna în secolul al XVIII-lea, acest mijloc de tortura si de munca fortata totodata – galerele – va ucide mii de tigani în Spania; Inchizitia, cu fanatica "vânatoare de vrajitoare", a încarcerat, a torturat si ucis în streang sau pe rug un numar semnificativ de tigani; persecutia a culminat cu decretul "împotriva tiganilor" de la Medina del Campo, din 1499, al Isabelei de Castiglia si al regelui Fernando – expulzarea "definitiva" a tiganilor nomazi sub amenintare pedepsei cu moartea si torturarea (taierea urechilor, biciuire, etc.) celor prinsi "fara munca", "fara stapân" sau practicând vrajitoria; Tiganii cei mai puternici erau trimisi la galerele, devenind sclavi; edictul din 8 mai 1633, al lui Philippe IV, le interzice tiganilor vorbirea limbii romani, portul, dansul, muzica si obiceiurile specifice printr-un adevarat etnocid. Si exeplele din vest nu se opresc aici continunad in aceiasi linie. Unde se refugiaza tiganii speriati de toate aceste masuri ?
Daca apusul european a "excelat" prin expulzari, tiganii fiind nevoiti sa calatoreasca pentru a supravietui, Europa de rasarit s-a "remarcat" prin procesele de sedentarizare fortata si de asimilare etnica (Tarile Române prin robie, Polonia prin sedentarizari rurale, Ungaria prin politicile asimilationiste tip Maria Tereza).
Un exemplu semnificativ este acela al Ungariei secolului al XVIII-lea, perioada în care tiganii au fost judecati în numar mare sub acuzatia de canibalism, condamnati la moarte si executati în cele mai crude moduri : spânzuratoare, decapitare, sfârtecare de viu. Decretele imperiale ale Mariei Tereza (1768) si ale lui Iosif II (1782) au interzis nomadismul, fortându-i pe tigani sa se stabileasca în sate sub numele de "noii maghiari" (Uj Magyar) sau "noii tarani", sa învete ungureste, sa mearga la scoala si la biserica, sa se înroleze în armata, sa munceasca pamântul, sa nu-si mai vorbeasca limba, sa nu-si mai pastreze portul si obiceiurile, sa nu mai cânte sau sa mai practice meserii traditionale. In Romania, tiganii au fost luati sclavi pe langa manastiri si curtile boieresti situatie care sa mentinut vreme de 500 de ani dar cu exceptia holocaustului de la BUG (rezultat al aliantei lui Ion Antonescu cu Hitler) istoria nu retine drame colective de mare impact fapt ce explica de ce in Romania se gasesc astazi peste 20% din tiganii Europei.
|
Cronologie
|
Holocaustul rromilor – Cronologie
- 22 martie 1933: se interzice rromilor si sintilor practicarea muzicii;
- 14 iulie 1933: inceputul sterilizării rromilor si sintilor, considerati rasă inferioară;
- 18 septembrie 1933: prima arestare masivă a rromilor si sintilor;
- 23 martie 1934: expulzarea rromilor si sintilor care nu puteau proba nationalitatea germană;
- iunie 1935: politia germană intocmeste 5.000 de dosare;
- 15 martie 1936: retragerea dreptului de vot pentru rromi si sinti;
- 22 iunie 1936: prima deportare a rromilor si sintilor, in afara Berlinului;
- 1938: cercetătorul nazist Ritter propune deportarea rromilor si sintilor;
- septembrie 1938: 852 de rromi si sinti sint internati in lagărul german din Marzahn;
- 8 decembrie 1938: Himmler initiază programul de luptă impotriva amenintării tigănesti;
- 1 martie 1939: Decret general impotriva rromilor si sintilor;
- 29 iunie 1939: un convoi de 440 de rromi si sinti (copii si femei) este trimis in lagărul de la Ravensbruck;
- 27 septembrie 1939: Centrul national de luptă impotriva pericolului tigănesc este incorporat RSHA, Cartierul General al Securitătii Nationale.
- 16 octombrie 1939: Eichmann propune adăugarea rromilor si sintilor la convoaiele de deportare a evreilor;
- 6 aprilie 1940: Franta interzice circulatia „nomazilor”;
- mai 1940: deportarea rromilor si sintilor din Germania in lagărele de exterminare din Polonia;
- august 1940: rromii din Austria sint internati in lagărul de muncă de la periferia Salzburgului;
- 10 august 1940: germanii deschid două lagăre pentru rromi;
- 4 octombrie 1940: armata germană ordonează internarea tuturor rromilor francezi din zona ocupată;
- noiembrie 1940: interzicerea „nomadismului” rromilor din Romania;
- 22 martie 1941: expulzarea copiilor rromi si sinti din scolile publice germane;
- 30 mai 1941: armata germană de ocupatie din Serbia decretează aceleasi tratamente pentru rromi si evrei;
- 31 iulie 1941: Heidrich include rromii in solutia finală;
- 28 septembrie 1941: executia in masă a rromilor in Ucraina de către armata germană;
- noiembrie 1941: Germania ordonă concentrarea in lagăre a rromilor din Franta;
- 5 noiembrie 1941: deschiderea lagărului pentru rromi in ghetto-ul din Lodz;
- 16 noiembrie 1941: asasinarea a 824 de rromi la Sinferopol, de către germani;
- ianuarie 1942: toti rromi suporavietuitori ai ghetto-ului din Lodz sint transferati la Chelmno sint gazati; cei din ghetto-ul din Varsovia sint transferati la Treblinka;
- 29 aprilie 1942: prima deportare a rromilor cehi, din imprejurimile orasului Brno, spre Auschwitz;
- mai 1942: Bulgaria decretează munca fortată pentru rromi;
- 19 mai 1942: Croatia decretează arestarea rromilor si internarea lor in lagărul de la Jasenovac;
- iunie 1942: deportarea rromilor romani in Transnistria;
- august 1942: rromii cehi sint deportati in lagărele din Lety si Hodolin; decret regal de deportare a rromilor romani in Transnistria; rromii amenintă, după politia nazistă, „pacificarea URSS”;
- 17 octombrie 1942: suspendarea de către autoritătile romane a deportării in Transnistria;
- 13 ianuarie 1943: rromii francezi sint transferati in lagărul din Poitier, in lagărele Compiegne, apoi Sachsenhausen;
- 12 februarie 1943: primul transport de rromi si sinti din Germania soseste la Auschwitz – Birkenau si sint instalati in Familienlage;
- 15 ianuarie 1944: 351 de rromi sint deportati din Belgia (Malines), la Auschwitz;
- 19 mai 1944: 245 de rromi din Olanda sint deportati la Auschwitz;
- 2 august 1944: 1.400 de rromi sint deportati la Bukenwald, unde sint gazati;
- 10 octombrie 1944: 800 de copii rromi sint transferati de la Bukenwald, la Auschwitz si gazati;
- 15 ianuarie 1945: lagărul francez de la Montreuil – Blay este inchis;
- 27 ianuarie 1945: primii soldati sovietici ajung la Auschwitz si eliberează 4.800 de supravietuitori, intre care se mai găsea un singur rrom;
Holocaustul rromilor – Estimare
|
Tara |
Populatia in 1939 |
Nr. estimat de morti |
Sursa |
|
Boemia |
13.000 |
6.500 |
(Horvatkova) |
|
Croatia |
28.500 |
28.000 |
(Uhlik) |
|
Estonia |
1.000 |
1.000 |
Estimare |
|
Ungaria |
100.000 |
28.000 |
Nacizmus Uldzotteinen Bizottsaga |
|
Letonia |
5.000 |
2.500 |
(Kohanovski) |
|
Lituania |
1.000 |
1.000 |
Estimare |
|
Polonia |
50.000 |
35.000 |
Estimare |
|
Romania |
300.000 |
36.000 |
Comisia romană de crime de război |
|
Bulgaria |
120.000 |
|
Recensămintul din 1929 |
|
Serbia |
60.000 |
12.000 |
Estimare |
|
Slovacia |
80.000 |
1.000 |
Estimare |
|
URSS |
200.000 |
30.000 |
Estimare |
|
|
|
|
|
Rezolvarea problemei tiganesti.
Mai intai trebuie sa precizam ce inseamna rezolvarea problemei tiganesti ? Inseamna ca tiganii sa fie instruiti pentru a putea beneficia de un loc de munca demn. Inseamna a renunta la cersetorie. Copiii lor trebuie sa aibe sanse egale in asa fel incit eventualele talente sa se poata dezvolta in beneficiul societatii. Sa avem medici, ingineri, avocati, judecatori, diplomati si de ce nu oameni de stat talentati si necorupti . Exemplul Statelor Unite este edificator. Mult hulitii negri ,in urma masurilor luate au reusit sa devina cetateni cu care americanii se mindresc. Ma refer in special la sportivi dar si la multi altii care s-au dovedit talentati. Una dintre cele mai mari functii din administratie, cea de secretar de stat, este ocupata ,cu mare succes ,de o femee de culoare .
1 – Rezolvarea problemei tiganilor nu este o problema deloc usoara. La rezolvarea acestei probleme trebuie sa coopereze : Uniunea Europeana ,tarile de origine (Romania, Bulgaria, Serbia, Slovacia,Ungaria si altele) si nu in ultimul rind chiar tiganii care vor fi beneficiarii rezolvarii.
2- De-a lungul veacurilor au fost incercate diverse metode de a stabiliza si a civiliza tiganii. Din pacate rezultatele au fost minore. Este adevarat ca o parte s-au adaptat vietii civilizate. Dar acestia au fost asimilati si au disparut ca tigani. O alta parte s-au adaptat si au devenit meseriasi buni integrindu-se in societete. Unii au ajuns muzicanti vestiti si cautati la nunti, botezuri si la alte diverse evenimente. Altii au ajuns zidari vestiti ,fierari etc.
-S-a incercat oferirea de pamint si vite pentru a deveni gospodari de sine stataori. Aceasta metoda a fost incercata in Persia in sec.X dar fara nici un rezultat. Tiganii au mincat vitele si au refuzat sa lucreze pamintul. Aceeasi metoda au incercat-o francezii in zilele noastre cu acelas rezultat.
-In Elvetia copiii tiganilor erau luati de mici si incredintati unor familii de gospodari pentru a fi crescuti in mod civilizat si a deveni cetateni respectati. Din pacate nu stiu la ce rezultate a dus aceasta metoda.
Acestea au fost metode relativ blinde.In afara de acestea s-au folosit metode mult mai dure:
-Alungarea.
-Scoaterea in afara legii
-Deportarea
-Asasinarea in masa prin gazare.
Dupa parerea mea pentru rezolvarea acestei probleme trebuie facute eforturi deosebite:
-Alocarea unor mari sume de bani de catre UE si de catre tarile interesate.
-Legi f. stricte care sa interzica cersetoria.
-Legi f. stricte pentru educarea copiilor.
– Banii alocati sa fie incredintati unor organisme serioase si necorupte pentru a fi folositi cu rezultate bune.
-Lamurirea familiilor de tigani pentru a face un planing familiar ,in sensul de a avea atati copii cit le permit veniturile pentru a intretine si a educa copiii la nivelul cerut .
-Religia poate juca un rol major in munca de ridicare morala si materiala a etniei. Preotii sa fie pregatiti din cadrul etniei.
-De asemenea tiganii f.bogati ar trebui sa contribuie la ridicarea etniei. Astfel regii,imparatii,bulibasii si alti tigani bogati ar trebui sa ctitoreasca scoli ,spitale si sa ofere burse pentru copiii dotati .
Bineinteles ca procesul de rezolvare va dura mult si sint necesare eforturi deosebite atit din partea UE cit si din partea tiganilor.
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.