Gauss şi Paştele ortodox

În noaptea de Înviere preotul ne îndeamnă: “Veniţi să luaţi lumină!”; apoi unii credincioşi merg la mormintele celor dragi pentru a duce lumină.

În 2005 s-au împlinit 150 de ani de la moartea savantului Carl Friedrich Gauss (1777-1855) şi o lună de când Papa Ioan Paul al II- lea a trecut Porţile Cerurilor. Să le dăm lumină prin gândurile noastre. Poate nu întâmplător numele Wojtyla cu Voicilă care a fost purtat de mulţi boieri moldoveni. Aşa cum poate nu din întâmplare Nostradamus scria că poporul român de pe paralela 45, Mesopotamia Europei, a fost şi va fi strălucitor. Poate nu întâmplător germanul Gauss a descoperit formula de calcul a zilei în care se sărbătoreşte Paştele: 4 aprilie+X+Y (unde X şi Y se calculează în funcţie de an) – şi care pentru anul 2005 a fost 1 mai, iar pentru anul viitor 23 aprilie. Unii vorbesc de un fenomen unic, de aprindere a unei candele sau lumânări în Ierusalim doar în timpul slujbei ortodoxe de Înviere. Poate nu-i o întâmplare că în 1964 s-au întâlnit pe Muntele Măslinilor Patriarhul ecumenic Athenagoras (aromân după mamă) cu Papa Paul al VI- lea, iar un an mai târziu au ridicat reciproc anatemele care au fost spuse la Marea Schismă din 1054. Poate nu întâmplător Papa Ioan Paul al II -lea (numit de unii Papă al Soarelui) s-a născut în timpul unei eclipse şi a venit în România cu trei luni înaintea unei eclipse totale de soare pentru a întări binecuvântarea pentru construirea Bisericii Întregirii Neamului, rebotezată Biserica Mântuirii Neamului – ceea ce a dus la întârzierea construcţiei, căci pământul a “fugit” de temelia ei. Ca Biserică a Întregirii Neamului, reprezintă acoperişul (dach în germană, dak în olandeză) pentru neamul întreg (din care fac parte şi românii), mai ales în vremuri tulburi. Mântuirea depinde de fiecare dintre noi – prin faptele bune, prin iubire şi sacrificiu pentru tot ce este pozitiv.

Creştinismul are un mare învăţător, pe Iisus, şi o veneraţie pentru mama lui, pe care Dumnezeu a ales-o. Ioan Paul al II- lea, care a reuşit să reunească şi dincolo de mormânt oameni şi personalităţi diverse, a rostit la Bucureşti două fraze care vin să întărească un destin care încă nu s-a manifestat: “România este Grădina Maicii Domnului” şi “Am venit să contemplu chipul lui Cristos în Biserica voastră”. După cum se spune în Biblie prima biserică este în sufletul nostru, clădită pe credinţa în Dumnezeu, iar noi suntem cei care locuim în Grădina binecuvântată de El. Actualul Papă, Joseph Ratzinger (ne duce cu gândul la termenul raţiune şi la numelui avocatului Ioan Raţiu care în 1866 s-a opus alipirii Transilvaniei la Ungaria) şi-a ales un nume, Benedict, adică “Bună zicere”; chiar dacă nu are un talent de poliglot, va fi emisarul cuvântului şi al dialogului spiritual în lumina raţiunii şi sub lancea (ger în germană) unui om sincer (gera’de în germană).

Fie ca Lumina de PaŞti să cureţe rănile trecutului Şi să vegheze viitorul nostru, al tuturor făpturilor din lume – oameni, vietăţi sau lucruri.