Are 46 de etaje, este cunoscut drept "clădirea de diamant"…

   

    În New York, Brâncusi este cunoscut pentru a detine recordul de vânzare a capodoperei sale "Pasăre în zbor", cu suma cea mai mare de licitatie din istorie, adică $27,456,000. Prin acest lucru, opera lui Brâncusi a depăsit recordul anterior în acest domeniu, detinut de vânzarea piesei intitulată "Danaide", la suma de $18,100,000, a cărei creator a fost… tot Brâncusi.

    Mai recent, Columna Infinitului a lui Brâncusi a devenit un zgârie-nor de exceptie din New York, care constituie centrul corporatiei de presă Hearst. În timp ce Ceausescu construia în anii ’80, babilonianul "Palat al Poporului", arhitecti străini se inspirau din opera genialului Brâncusi, pentru a crea fatada de azi a arhitecturii urbane. Dacă în Singapore, "Turnurile Infinite", inspirate de Columna lui Brâncusi, sunt încă în devenire, în New York, există deja acest zgârie-nor, făcut după modelul brâncusian.

    Arhitectul Norman Foster, care a devenit încă din anii ’80 interesat de operele brâncusiene, a construit acest zgârie-nor, care pe lângă formatul exterior, traditional columnelor de lemn tărănesti din România si imortalizate de maestrul Brâncusi în Columna Infinită, mai este si recunoscut pentru formatul ergonomic si ecologic al clădirii.

    Din punct de vedere functional arhitectonic, forma diagonală a columnei brâncusiene, reflectată în structura clădirii, pe care arhitectii o numesc "diagridă", permite folosirea otelului cu 20% mai putin în elevarea ei, adică 2,000 de tone de otel mai putin, decât dacă zgârie-norul ar fi fost clădit după format traditional. În plus, arhitectul a folosit otel reciclat.

    Acest prim zgârie-nor pe format brâncusian, a fost deschis în mod oficial pe 9 octombrie 2006. Are 46 de etaje, este cunoscut drept "clădirea de diamant" si este primul zgârie-nor american care să primească certificatia de zgârie-nor ecologic.

    Pe lângă faptul că a economisit materie primă (otel), a primit medalia de aur si "Premiul Pritzker" pentru ecologismul său functional. Această clădire, prin însăsi forma brâncusiană si sistemul de infrastructură cu care a fost dotată, functionează cu 26% mai putină energie decât clădirile asemănătoare, construite după modelul arhitectonic cubic. Datorită acestei forme, clădirea este inundată cu lumină naturală în timpul zilei si economiseste electricitate. În acelasi timp, arhitectul a folosit în mod ingenios fumigarea sticlei de la clădire, astfel încât să creeze un sistem natural de răcorire în timpul verii, ceea ce adaugă la reducerea folosirii electricitătii din zgârie-nor.

    Alte atributii ecologice ale acestui zgârie-nor includ: senzori care reglează automat intensitatea luminii electrice din clădire, bazată pe gradul luminozitătii de afară; senzori care închid automat luminile si computerele, acolo unde nu mai sunt oameni; sistem de ventilatie, care foloseste aerul de afară 75% din an; un acoperis care acumulează apa de ploaie si o transmite într-un rezervor din subsol cu capacitate de 14,000 de galoane, de unde înlocuieste apa pierdută prin evaporare de către aparatele de aer conditionat; de asemenea, acest rezervor este folosit pentru irigarea automată a plantelor si a copăceilor plantati înăuntru si în preajma zgârie-norului; de asemenea, acest rezervor cu apă de ploaie alimentează "Cascada de gheată", o cascadă artificială care răcoreste incinta primelor 10 etaje din clădire, în timpul atmosferei seci ale verilor new-yorkeze.

    Acest zgârie-nor ecologic are cât mai putini pereti în incinta sa, care să creeze obstacole de la lumina naturală; vopseaua folosită la zugrăvirea peretilor este pe bază de coloranti cu toxicitate minimă; mobilierul si mocheta sunt făcute din materiale reciclate.

   "Turnul Hearst crează nu numai o siluetă splendidă nouă pentru New York, dar este si unul din cele mai sănătoase si de invidiat locuri de muncă din New York", a spus într-un interviu recent Joseph Brancato, director la firma new-yorkeză de specialitate "Gensler".

    Situat la doi pasi de punctul turistic "Columbus Circle" (Rotonda lui Columb), acest zgârie-nor, făcut după modelul Columnei lui Brâncusi, a devenit deja un obiectiv turistic în el însusi.

    Pentru noi românii, care vedem acest zgârie-nor în oras, mai ales pentru cei care am vizitat Columna Infinitului de la Târgu-Jiu, acest zgârie-nor este o experientă de suflet, pe care nimeni altii, inclusiv constructorii săi americani, n-o să o poată întelege. Iar pentru guvernul României se pune automat întrebarea: pe când un zgârie-nor (sau mai multe) "Turn Brâncusi" si la Bucuresti?