…De asta ne bate Dumnezeu
şi dă Sfârşitul lumii!

Cred că era prin `70,

ba nu, îmi aduc bine aminte,

prin `67, pentru că mai an

se scoseseră avorturile.

Oricum, pe hudiţa noastră

glodoasă

nu se ştia de Decret*,

că din fiecare chichineaţă

din lut şi paie

ieşeau să se joace

în colb

şi câte şapte ţânci,

adică, cum ar veni,

droaie de foşti chiuretabili.

Şi gaşca se îngroşa mereu,

noi bucurându-ne

că, aşa, de pe la un an,

numai în cămăşuţe de finet,

stăteam cât îi ziulica

în ţărnă,

până ajungeam buni de păscut oile.

Ileana Zoiţei dădea să nască acum,

pe al cincilea, cred

(Mă nenoroceşti, femeie,

îl auzeam pe nenea Ion,

care era la Paza militară –

avea şi pistol,

îi scotea încărcătorul

şi ni-l dădea şi nouă

să clănţănim din trăgaci,

ţac-pac, pac-ţac,

da` mai bea câte un rachiu

şi se îmbuna)

când fie-sa, Ţuca,

era în plină lăuzie,

că nepotul

ajungea să fie

mai în etate ca unchiul.

Ei, da` aşa o treabă

nu era chiar o raritate,

pe atunci,

numa` babele ziceau

că, uite, destrăbălatele,

nu le mai ajunge distracţia,

şi de asta

ne bate Dumnezeu

şi dă Sfârşitul lumii.

_____

* Decretul anti-avort emis de N. Ceausescu.