Mărţişorul este funia care adună şi împleteşte cele 365 de zile într-un şnur bicolor, simbolizând iarna şi vara…

        Mărţişorul, simbol al primăverii, este o veche tradiţie care îşi are originile în credinţele şi practicile agrare. 1 martie, după vechiul calendar roman, era prima zi din an şi se celebra sărbătoarea Matronalia. În această zi se desfăşurau serbările lui Marte, zeul forţelor naturii, al agriculturii, al renaşterii periodice a naturii. Fetele şi femeile primeau diferite cadouri.  

Mărţişorul este funia care adună şi împleteşte cele 365 de zile într-un şnur bicolor, simbolizând iarna şi vara. El se confecţiona din fire de cânepă sau lână – mai târziu bumbac – de culoare roşie (iniţial neagră sau albastră) şi albă care se lega în  formă de 8.  De găitan se legau monede de aur, argint sau bronz. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În schimb, culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică înţelepciunii bărbatului. Împletirea celor două dă naştere la viaţă. Îmbinarea culorilor alb şi roşu e tradiţională purtându-se la nunţi, când se nasc copii, hainele de înmormântare ale bătrânilor (în Oltenia), cele două culori simbolizând continuitatea vieţii după moarte. Cu alb şi roşu se împodobesc primele oi care intră în stână şi primul plug ieşit la arat.

Punerea mărţişorului se făcea în zorii zilei până la răsăritul soarelui şi se purta toată luna martie. Mamele îl legau copiilor la gât sau mână pentru a le purta noroc. În ultima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, are loc ritualul scoaterii mărţişorului şi predării lui către natură. Fetele îl purtau 12 zile la gât, apoi îl prindeau în păr şi-l ţineau până la sosirea berzelor sau până când înflorea primul pom, după care legau şnurul de creanga pomului, iar cu banul îşi cumpărau caş pentru ca tot anul să le fie fata frumoasă şi albă. Exista credinţa că mărţişorul este ridicat de rândunele şi purtat spre soare, binecuvântând astfel norocul celui care l-a pus în pom.

Cu timpul, moneda a fost înlocuită de alte obiecte cu valoare simbolică, şnurul fiind totdeauna ataşat.

Această tradiţie este întâlnită şi în peninsula Balcanică, în Bulgaria, Macedonia, Albania.

Muzeul Astra, prin Galeriile de Artă Populară, oferă spre vânzare în această perioadă mărţişoare din materiale ecologice şi miniaturi după obiectele de artă populară tradiţională. Aceste mărţişoare sunt originale fiind realizate de renumiţi artişti populari şi satisfac toate gusturile cumpărătorilor.

 

 

Muzeograf : George Tomegea