"Cel mai uşor lucru de pe lume e sa te gândeşti la ceva rău"

   

    Nu este uşor, occidental fiind ab initio, să înţelegi sau să accepţi cu uşurinţă cărţile şi ideile unui scriitor ca James Clavell. Însăşi viaţa acestuia a fost un roman. Fiu de pilot, luptător în război, încarcerat în temutul lagăr Changi (în jurul căruia s-a focalizat de altfel şi romanul său omonim), Clavell a învăţat din aceste experienţe, care l-au ajutat să ilustreze în cărţile sale lumi aparte, senzuale, lumi care atrag prin erotism latent şi prin magia conceptual-ideatică pe care o prezintă cititorului avid de evadări din cotidianul banal. A îl citi şi a îl înţelege pe Clavell înseamnă a îi accepta a priori orientalismul. Pentru că acţiunea se petrece întotdeauna în cazul lui Clavell în Orient. Că este Japonia (în "Shogun", "Gai-Jin"), că este China, Hong Kong, Anglia, Singapore (în "Changi", "Tai-Pan", "Nobila Casă") sau lumea cadânelor din Golful Persic (în "Vârtejul"), Clavell reuşeşte întotdeauna să redea fidel trăsăturile specifice mediului.            

    Vorbind ca o voce orientală prin esenţă, din interiorul sistemului, scriitorul australian (deşi locul naşterii sale nu este cert, variind în funcţie de opinia anumitor exegeţi între Marea Britanie şi Australia) realizează un mozaic veridic al culturilor locale, concentrându-se asupra obiceiurilor şi tradiţiilor care determină în esenţă viaţa personajelor. Nu poţi fiinţa în absenţa unui cadru al fiinţări şi nu îţi poţi conştientiza şi înţelege fiinţarea fără ca în prealabil să conştientizezi şi să înţelegi limitele acesteia. Clavell reuşeşte în toate cărţile sale să descrie în amănunt modul de viaţă şi tradiţia specifice zonelor, aducând astfel acţiunea în planul realului. Scriitorul realizează adevărate fresce culturale, în care personajele respectă tradiţia şi cutumele, conformându-se unei paradigme ideatico-religioase. Romanele lui Clavell urmează tiparele fireşti ale realităţii, iar cititorul simte că se regăseşte în diversele ipostaze ale fiinţări apărute pe parcursul acţiunii…           

    Te simţi parte a acestor cărţi, te simţi atras în această lume fascinantă, suferi şi te bucuri alături de personaje, aşteptând cu nerăbdare deznodământul. Deşi Clavell nu imaginează fapte extraordinare, reuşeşte prin acţiunea intensă, orientată asupra "banalului", luxuriantă în ceea ce priveşte detaliile şi bogată în sugestii şi înţelesuri ascunse, să ţină cititorul aproape de obiectul lecturii. Marea calitate a lui Clavell este că nu plictiseşte, deşi prezintă lucruri aparent banale, discursul narativ focalizându-se în jurul "nimicului"…           

    Conflictul mocnit dintre Orient şi Occident este evident pentru cei mai mulţi dintre noi, chiar dacă sunt foarte puţini cei care înţeleg întreaga amploare a acestuia. James Clavell scoate acest conflict în evidenţă de fiecare dată, îndemnând la o reconsiderare a poziţiilor de pe care se face dialectica. Cititorul este obligat să accepte statutul de neofit, de "gai-jin", dacă vrea să poată pătrunde cartea. Trebuie să accepţi sistemul pentru a putea să îl înţelegi, trebuie să porneşti la drum cu mintea pregătită să accepte noul. Doar astfel, doar privind Orientul prin prisma Orientului, vei reuşi să înţelegi mentalitatea şi să distingi între două filosofii.

    Clavell încearcă prin cărţile sale să aducă Orientul mai aproape de Occident, să scoată în evidenţă problemele evidente care există iată chiar şi astăzi, şi să propună ca rezolvare calea înţelegerii. Personajele care reuşesc să se descurce cel mai bine în cărţile sale sunt cele care acceptă lumea orientală aşa cum este ea, şi nu încearcă să o schimbe, să o adapteze propriei lor culturi. Aceştia sunt cei ce reuşesc, aceştia se adaptează cel mai bine şi în cele din urmă înving. Cărţile lui Clavell sunt scrise dintr-o perspectivă imparţială, a autorului omniprezent şi omnipotent, care controlează destinul personajelor sale şi cunoaşte totul. Desele treceri la persoana I-a, şi mai ales monologurile interioare caracteristice operei scriitorului australian, transformă însă cărţile în adevărate thrillere… Nu degeaba au fost ele reunite sub titulatura generică de "Saga orientală"… Urmărind destinul Casei Struan (concerc economic imaginar ce are pe post de corespondent real compania Jardine Matheson), James Clavell împleteşte numeroase fire ale unei acţiuni ce pare să nu aibă sfârşit şi început. Peter Marlowe din Nobila Casă este alter-ego-ul scriitorului, care trece prin focul lagărului Changi, şogunul Torugawa apare în memoria târzie prin urmaşii săi, spectrul lui Dirk Struan bântuie imaginaţia celor implicaţi în afacerea orientală, şi aşa mai departe…

    Împletind acţiunea cu tradiţia, creând personaje foarte reale, portretizând o lume prea puţin cunoscută de occidentali, James Clavell întruneşte toate caracteristicile orientalistului tipic, fiind unul dintre precursorii acestei deja tradiţii culturale…

    Născut în Australia, Clavell a cunoscut lumea şi a ales în cunoştiinţă de cauză Orientul… Încă o dovadă că filosofia şi modul de viaţă oriental merită luate în seamnă…                        

    "Cel mai uşor lucru de pe lume e sa te gândeşti la ceva rău. Dacă-ţi laşi mintea în voia ei, o să aluneci din nefericire în nefericire…"            

    "Să nu uiţi niciodată că japonezii au şase feţe şi trei inimi. Ei au un proverb, care zice că un om are o inimă făţarnică în gură, ca toată lumea să o vadă, o alta în piept, pe care să o arate prietenilor lui foarte apropiaţi şi familiei, iar cea adevărată, cea tainică, pe care n-o ştie nimeni, niciodată, în afară de el însuşi, e ascunsă într-un loc ştiut doar de Dumnezeu."                                                                                                

James Clavell – "Shogun"