Jurnalul meu

Valea Putnei

 


VALEA PUTNEI

 

călugări brazi  –  cu rantii lungi

şirag  –  tăcuţi se furişează

spre catedrala dintre stele

 

călugări brazi  –  cu rantii negre

aştern urechea peste munţi

pândind un dangăt în deşert

la catedrala din adâncuri

la stăreţia pietrei arse

 

călugări brazi  –  scandând în vânt

o rugăciune a vâltorii

îşi smulg din sân un legământ  –

şi dintr-odată pe pământ

se-aprind luminile de glorii!

*

corbu-şi caută focul în vatra pădurii: cra-cra

nu-l urmări pe corb  –  când o apucă

fâlfâind fierbinte  –  spre cuib: în mijlocul întunericului

te va-ncinge văpăi

*

la poarta raiului  –  de-o parte şi alta

străjuiesc doi brazi  –  cu bărbile-atârnând

printre ei  –  departe  –  un cal  –  păscând

blajin  –  lumină

***

POIANA

 

a împietrit lumina  –  sub vraja dumnezee:

un fluture  –  pe pajişti  –  a scris o odisee

***

BRADULUI

 

nu te  vreau în casă  –  bradule  –  împodobit de

mâini veştede

 

stai între vânturi  –  cu braţele cruce

şi pe braţele tale  –  piroane

aprinse  –  stelele

*

LA CATEDRALA ARSĂ MUNTE

 

la  catedrala arsă munte tălăngile sunt clopot

argintul şi tămâia apei se tot petrec în şopot

slujesc vecernia bărboşii cu patrafir de cetini  –

un boier greier dăscăleşte cum timpul să-l încetini

 

aici se săvârşeşte taina vădirii nunţii sfinte

când urşi arată-nţelepciune în jocuri şi veşminte

iar lupii veghii se înclină în calea viu-minunii

când Soare-şi pleacă-adânc genunchiul în faţa Fetei Lunii

 

veniţi voi păsări ale strunei din slăvile meree

să curgă altă vlagă-a firii în ape şi-n idee

veniţi măririi să-i fiţi martori când Dumnezeu slujeşte

odăjdiile de luceferi arzând împărăteşte…

*

munţii s-au smerit din vârfuri  –  martori după o minune

sub cădelniţa din soare  –  codrii stau în rugăciune

jur prejur ies dintre raze şi miresele poiene

şi descântă-n aer basmul cu Ilene Cosânzene

 

vis de vânt  –  ceresc Cuvântul se răsfaţă în miresme

trecând gânduri peste chipul curgătoarelor aghesme

dintre tufe de măceşe  –  Pan buhosul se iţeşte

murmurând cu desfătare vorba care îl orbeşte

 

cât va ţine vraja asta?  –  când sortirea de fantasme

ne va-ntuneca Edenul şi Frumoşii Feţi din basme?

stau oştirile de cetini pregătite de-nfruntare

pogorâţi  –  arhangheli-codri se-mbrac în străfulgerare:

piei Satan!  –  smaraldu-ţi cade la un semn şi o-ncruntare…

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Articole Populare

To Top