pentru
clipele răvăşite cu aripi de îngeri
dăruite în zori
pe piscuri de idile roz şi violet
cu vânt sărat şi dorinţă de evadare
în eter…
nu te iert!
…
pentru buzele rătăcite pe pielea mea
udă de mare
răscolindu-mi
firea în focuri de mistere
şi mâinile modelând cenuşa
egoului meu într – o desăvârşită artă
nonconformistă
nu te iert!
…
am vrut să uit uitarea
rupând din tine
un sentiment ridat încă sfâşiat de timp
slab arzând iubire
şi nu te iert!
dăruieşte dăruirea!
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.