Jurnalul meu

Meditaţii trecute la index

 

 

 

 


Dialectica mi se transformă în curcubeu bipolar
Născocind metode neortodoxe în univers,
Iar Dumnezeu îmi transpare-n fiecare vers
Postat în locuri metafizice şi-n propriu-i bestiar.


Un filosof ar mai zidi un templu-n univers
Cerşind talanţi să-i schimbe axiologia,
Un preot însă, n-ar mai schimba efigia,
Ci-ar imprima eternul reprezentându-l invers.


Din haos noi facem o mare pasiune
Şi teoretizăm particula lui Dumnezeu…
– Eradicăm Olimpul!… Nu mai rămâne-un zeu!
– În ce mai credem noi?… Religia-i o minune!


Ne amăgim făcând arareori o cruce sfântă
Şi plângem lacrimi seci cerându-ne iertare.
De ce s-agită turmele de miei nerăbdătoare,
Când Dumnezeu e mort în astă lume cruntă?


Halal filosofie pe timp de criză culturală!
Şi-n ce religie să mai crezi?
„A fi” înseamnă să fumezi
Şi tind să cred adesea: prostia e globală!

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Articole Populare

To Top