Periodicul internaţional, multilingv, pentru studiul avangardelor contemporane, Caietele / Cahiers / Notebooks „Tristan Tzara“ (Moineşti-România), tomurile I şi II, 2010, ISSN 1584 – 8825 (vol. I + II, pagini A-4: 1190), are un impresionant conţinut universitar / academic, garantat – în primul rând – de neasemuitul preşedinte al Asociaţiei Culturale şi Literare „Tristan Tzara“ din Moineşti-România / Zürich-Elveţia, Vasile Robciuc, şi de membrii de onoare ai asociaţiei înfiinţate de Domnia Sa, nume de prestigiu ale cercetării interdisciplinare a avangardelor, a modernismului mondial: Henri Béhar (Franţa), Claudine Bertrand (Canada), Mary-Ann Caws (Statele Unite ale Americii), Serge Fauchereau (Franţa), Stephen C. Foster (Statele Unite ale Americii), Jean-Claude George (Franţa), Irina Mavrodin (România), Paul Miclău (România), Jeronimo Moscardo (Brazilia), Tomohico Ohira (Japonia), Ion Pachia-Tatomirescu (Dacia / România), Sabin Pautza (România), Ion Pop (România), Aurel Rău (România), Fumi Tsukahara (Japonia), Peter K. Wehrli (Elveţia) ş. a. (v. infra), conţinut ce şi-a aflat cristalizarea în următoarele 15 macrosecţiuni: (I) Avangarda şi avatarurile sale.
Manifestele Dada / L’Avant-Garde et Ses Avatars. Les Manifestes Dada / The Avant-Garde and Its Avatars. The Dada Manifestos (unde semnează: Pierre Taminiaux, «Les manifestes comme gestes poétiques»; Petre Răileanu, «Le XXe, le siécle des avant-gardes?; Hubert Van Den Berg, «„J’écris un manifeste…»; Sylvano Santini, «Imaginer l’avant-garde aujourd’hui enquéte sur l’avenir de son histoire»; Noemi Bomher, «Traditionalism and Avant-Garde», Adrian Dinu Rachieru, «Postmodernisme et avant-gardisme», Gil Jouanard, Georgeta Tcholakova, Călin-Andrei Mihăilescu, Marius Hentea şi Isabelle Krzywkowski); (II) Dada şi etapa românească / Dada et son étape roumaine / Dada and the Romanian Period (unde întâlnim nume de prestigiu internaţional, de la Urmuz până la Cécile Bargues, Laurent Gayard, Aurel Rău, Delia-Rodica Moldovan, Constantin Zărnescu ş. a.); (III) Spontaneitate şi continuitate în avangarda românească / Éclosion et continuité dans l’avant-garde roumaine / Spontaneity and Continuity in the Romanian Avant-Garde (în care sunt publicate interesante cercetări / eseuri de: Ion Pop, «L’avangardia romena e il futurismo», Irina Cărăbaş, Dieter Schlesak, Paul Cernat, «Le futurisme italien et son héritage culturel dans la Roumanie de l’entre-deux-gueres: entre l’avant-garde et la „jeune génération“», Ion Pachia-Tatomirescu, «Avant-Gardisme valaque ou modernisme extrême», tom I, pp. 140 – 143, Xenia Negrea, Vasile Spiridon, Radu Andriescu, «Margento. More Than a Cultural Experiment», Chris Tănăsescu, «The Avantgarde of Tradition…»), (IV) Dadaism, suprarealism şi alte „isme“ / Dadaïsme, surréalisme et autres „ismes“ / Dadaism, Suprarealism and Other „Ismes“ (o secţiune dintre cele mai întinse, pp. 157 – 330, unde sunt antologaţi: Michel Sanouillet, «Dada in Paris», Serge Fauchereau, «Le dadaïsme parisien», Henri Béhar, «Tristan Tzara surréaliste ou la poésie activité de l’esprit», Marc Dachy, «Poésie et révolution: Dada et l’avant-garde américaine», Marry-Ann Caws, «Preface in the Surrealist Light: André Breton», Stephen C. Foster, «Zürich Dada: the Arts, Critique, and the Theater of Radicalism», Eddie Breuil, «Aspects éditoriaux de Dada…», Arturo Schwarz, «L’arte surrealista: „Rivelare alla coscienza la potenza della vita spirituale“ (Breton)», Virgil Şoptereanu, «On the Traditional Language of the Futurists. Abstract», Anna Ledwina, «La femme – modéle de l’amour . Être idealisé et inspiration des surréalistes», Vasile Robciuc, «Naissance et rebondissements du surréalisme roumain», Raymond Spiteri, «Surrealism and the Ballets Russes», Ion Pachia-Tatomirescu, «Avant-Garde and Paradoxism in Ioan Baba’s Poetry», tom I, pp. 294 – 299, Janine Mileaf, «Tzara’s Touch», Peter K. Wehrli, «Everything Is a Reaction to Dada», Alain Bosquet, «La nuit, victorieuse du jour», Helena Badell-Giralt, Delia-Rodica Moldovan, George Bădărău, Radu I. Petrescu, Mica Gherghescu, Iulian Toma, Alain Leduc, Ovidiu Morar, Elena David-Drogoreanu, Adina Curta, Miruna Blumete, Andrei Codrescu, Marina Mureşanu-Ionescu, Rose-Hélène Iché, Marina Vraciu ş. a.), (V) Sub semnul avangardelor contemporane / Sous le signe des avant-gardes contemporaines / Under the Sign of Contemporary Avant-Gardes (unde întâlnim, de asemenea, autori de marcă: Benoît Delaune, Toader Saulea, Georges Landais, Şerban Foarţă, Valeriu Oişteanu, Jenö Farkas, Willard Böhn, Claudine Helft, Irina Mavrodin, Rogher Cardinal ş. a,), (VI) Avangarda şi aventurile modernităţii / L’avant-garde et les aventures de la modernité / The Avant-Garde and the Adventures of Modernity (reunind contribuţii foarte interesante de: Michael Finkenthal, Ecaterina Grün, George Astalos, Aneta Dobre, Marc le Monnier, Livia Cotorcea, Melania Stancu, Camelia Dinu, Roxana Dreve, Crina-Laura Luca: «Holopoème et salmes – „deux masses d’armes“ avant-gardistes de Ion Pachia-Tatomirescu», tom I, pp. 445 – 448, Toader Saulea, Franck Ancel, Petruţa Spânu, Gherasim Luca, Boris Marian şi Vasile Robciuc) (VII) În proximitatea avangardei / À proximité de l’avant-garde / In the Proximity of Avant-Garde (secţiune cu peceţi eseistice / stilistice de: Livia Cotorcea, Margareta Gyurcsik, Andrei Corbea, Vasile Robciuc, Ioana Şigovan, Michaela Niculescu şi Liviu Cotrău), (VIII) Creaţii poetice pentru «Caietele „Tristan Tzara“» / Productions poétiques pour les «Cahiers „Tristan Tzara“» / Geared Poetic Creations for «”Tristan Tzara” Notebooks» (unde intră în „marea competiţie-Dada“, pentru „priveliştea Fiinţei“ poetice, întreaga noastră Planetă Dada-Lirică: Tristan Tzara, Claudine Bertrand, John M. Bennet, Abraham-Vincent Vigilant, Jean-Claude George, Paul Miclău, Ion Pachia-Tatomirescu, Şerban Foarţă, Georges Landais, Valeriu Matei, Ioana trică, Alexandre Faustino, Gabriela Pachia, Miroslava Metleaeva, Răzvan Ţupa, Andrei Codrescu, Ioan Baba, Emil Nicolae, Vasko / Vasile popa, Claudine Helft, Alain Bosquet, Elena Seifert şi Peter K. Wehrli), (IX) Spiritul Dada şi teatrul contemporan / L’esprit Dada et le théatre contemporain / Dada-Geared and Contemporary Theater (unde îşi expun foarte argumentat punctele de vedere: Henri Béhar, Michel Sanouillet, Mary-Ann Caws, Fumi Tsukahara, Vasile Măruţă, V. Robciuc, Petre Isachi, Ion Pachia-Tatomirescu – ce face câteva „abrevieri libretistice şi didascalii“ la «A doua aventură celestă a domnului Antipyrine» –, George Astalos, Anne-Elisabeth Halpern, Roxana Utale ş. a.), (X) Traduceri / Transpositions / Translations (Tr. Tzara, Claudine Bertrand, André Breton, V. Mihaiu, M. Ursachi ş. a.), (XI) Avangarda – reflecţii în istoria artelor contemporane / L’avant-garde – son écho… / The Avant-Garde – Ecoes… , (XII) Avangarda şi universul sonor / L’avant-garde et son univers sonore / The Avant-Garde and Its World of Sounds, (XIII) Texte diverse / Textes divers / Diversous Texts, (XIV) Corespondenţă / Correspondence şi (XV) Appendix.
Membres d’Honneur de l’Association Culturelle et Littéraire „Tristan Tzara“ – 2010
Revista de cultură istorică pentru Românii de pretutindeni, Clio (Timişoara), anul X, nr. 1 – 4 , 2010, ISSN 1223 – 0944 (pagini A-4: 80), impresionează prin sobrietatea, prin exactitatea universitară a articolelor / informaţiei: prof. univ. dr. Radu Păiuşan, 225 de ani de la martiriul lui Horea, Restitutor Daciae; prof. univ. dr. Vasile Cărăbiş, Despre „pierderea“ limbii Dacilor; Laurenţiu Nistorescu, Monedă şi stat în Dacia preromană; George Vaida, Terminologia pastorală geto-dacă reflectată în limba română; Cristea Sandu-Timoc, Podunavia, străveche ţară a Valahiei; dr. Mircea Dogaru, Un Român pe tronul Ungariei: Ştefan cel Sfânt (997 – 1038); dr. Gligor Popi, În ultimii ani s-au stins mai multe şcoli cu limba de predare română; lector univ. dr. Eusebiu Narai, Aspecte privind situaţia minorităţii germane din judeţele Caraş şi Severin în anii 1944 – 1948.
Recentul număr al tinerei reviste «de cultură universală, editată sub egida Ligii Scriitorilor Români», din Craiova, Constelaţii diamantine, anul II, nr. 1 (5), 2011 (ISSN 20069 – 0657), reţine atenţia nu numai prin articolele / cronicile (eseurile / studiile) semnate de Al. Florin Ţene (Spiritul naţional în publicistica şi în proza eminesciană), N. N. Negulescu (Reîntoarcerea la origini – cronică literară dedicată lucrării Argumente interne – «Te Deum laudamus…» – Internal Arguments, de Ion Pachia Tatomirescu, Timişoara, Editura Aethicus, 2009, lucrare a cărei «temă fundamentală vizează „paternitatea nicetian-remesiană şi autohtonismul pelasgo-/valaho-dacic al imnului Creştinătăţii, „Te, Deum, laudamus“ – 370 A.D. – , dar şi sacrul circuit» al imnului), Dan Brudaşcu (Euromentalitatea), Alina Cheşcă (Poeme), Iulian Chivu (Dialoguri indo-europene: de la Adhyavasaya la Weltanschauung), Ion Pachia Tatomirescu (În căutarea paradoxismului pierdut, o prefaţă / postfaţă ce relevă adevăratele principii estetice ale paradoxismului, scrisă de şi „gata de tipar“ încă din 29 august 1984,
dar care este publicată abia azi, în ciuda „fonfoiştilor“ / „excrementiştilor“ ce constituie Tâmpitlanda şi perimetrul pseudoliteraturii), Rodica Elena Lupu (Multa sed multum – un interesant interviu luat lui Dan Iordăchescu), George Liviu Teleoacă (Argumente pentru a susţine candidatura Limbii Române la statutul de unică limbă paneuropeană), Cristian Bălan ş.a.
Revista de literatură, artă şi cultură transfrontalieră din Panciova / Novi Sad, Lumina, anul LXIII, nr. 4 – 5, 2010, încântă receptorul şi de această dată prin ţinuta (tipo)grafică excepţională, prin calitatea poeziei şi a eseisticii: Avatariile tipăririi manuscriselor eminesciene, de Tudor Nedelcea, Micropoeme haiku, de Ion Hadârcă, Oul îşi caută pasărea, de Nicu Ciobanu, Fântâna Fetei, de Aurel Mioc, Sate de origine valachă în Austria, de Trinţu Măran, Laudatio Nicu Ciobanu 50, Laudatio S. Almăjan 70, „fascicula“ Adrian Păunescu şi piramida de lacrimi a Valahimii, de Ion Pachia Tatomirescu, „microantologia bilingvă păunesciană (în valahă şi engleză), Iubiţi-vă pe tunuri / Make Love on Cannons (english version by Gabriela Pachia).
Revista trimestrială new-york-eză de spiritualitate şi cultură românească / Review of Romanian Spirituality and Culture, Lumină Lină / Gracious Light, anul XV, nr. 4 / octombrie – decembrie, 2010, se deschide cu un foarte interesant articol teologal de fond, Naşterea Domnului şi starea de peşteră, semnat de directorul acestei distinse publicaţii, poetul şi eseistul, pr. prof. dr. Theodor Damian. Distinsul critic / istoric literar, Aurel Sasu ni se relevă – prin Balada învierii de fiecare zi – şi drept redutabil poet în cea mai sănătoasă direcţie a tradiţionalismului: «Închisă viaţa iar în moarte / Când moartea însăşi nu va fi, / Din moarte cum strigăm, părinte, / Uitând în ea a ne zidi ?» (p. 9). Prin studiul Eminescu – precursor al conceptului de „spaţiu mioritic“ (pp. 49 – 53), M. N. Rusu ni se prezintă ca eminescolog de marcă: «…premisele „filosofiei stilului“ în literatura şi cultura română sunt mult mai vechi decât cele formulate în secolul nostru. În ceea ce priveşte pe cele externe, din alte literaturi, s-a mai vorbit, însuşi creatorul la noi, l-am numit pe Lucian Blaga, a oferit, în acest sens, panorama sa critică. Eminescu a fost puţin abordat sub acest aspect, deşi în momentul de faţă, nu ducem lipsă de cercetători protocronici.» (p. 49). Mai semnează în acest număr: prof. dr. I. O. Rudeanu, Stelian Gomboş, Dan Anghelescu, Mariana Floarea, Daniela Gâfu, Ion Segărceanu, Denisa Pasăre, Otilia Montano, Liviu Georgescu, Gh. Brehuescu ş. a.
Revista craioveană, Noul Literator, anul I, nr. 1, decembrie, 2010 (ISSN 2069 – 3397), având ca redactor-şef pe poetul Nicolae Petre Vrânceanu, doi redactori-şefi adjuncţi, Florin Logreşteanu şi Dumitru Duţă, iar ca secretar general de redacţie, pe Mihai Ene, îşi propune – potrivit articolului-program – să fie «continuatoare a vestitului „Literatorul“, iniţiat în 1880 şi condus cu fervoare de Alexandru Macedonski», să cinstească «tradiţiile presei literare româneşti, alăturându-se înaltelor conştiinţe scriitoriceşti contemporane care au avut iniţiativa de a continua / dezvolta programul revistei macedonskiene, precum Marin Sorescu şi Fănuş Neagu», să ducă «mai departe o cultură străveche, dar deschisă permanent înnoirilor», să promoveze valori indiscutabile şi incontestabile ale «culturii, ştiinţei şi artei româneşti şi universale, tendinţele originale», să răspundă «cum se cuvine provocărilor începutului de secol XXI». În primul număr al «Noului Literator» semnează: Ovidiu Ghidirmic («Idealul unităţii naţionale în publicistica eminesciană»), Mădălina Stancu («O incursiune în istoria teatrului eminescian»), Diana Dănişor («Conceptul de spontaneitate în metafizica blagiană»), Marian Barbu («Transferul inspiraţiei în lumea ideilor»), Florin Logreşteanu («Schisme»), Tudor Negoescu, Maria Bălaşa, Liliana Hinoveanu, Constantin Pădureanu ş. a.
Revista de cultură, civilizaţie şi atitudine, Oglinda literară (anul X, nr. 109 / ianuarie, 2011), are – ca de obicei – un bogat şi valoros conţinut estetico-literar, bine inspirat şi de respiraţie naţională / europeană, prin pana de aur a celor ce semnează excelente eseuri, studii, cronici, recenzii, interviuri, poeme, articole: Adrian Dinu Rachieru («Eminescianism şi eminescologie, I»), Ion Pachia-Tatomirescu («Petre Stoica – „reîntregitorul“ miraculoasei aure a obiectelor din universul cotidian»), Ion Filipciuc («Cum n-a fost să fie tipărit în Argentina dialogul „Lysis“ comentat de Constantin Noica»), Isabela Vasiliu-Scraba («Cioran prin lăutărismul lui Pleşu»), Dan Brudaşcu («O prietenie cunoscută: Elie Miron Cristea şi Octavian Goga»; «Improvizaţii şi fraudă intelectuală»; «Cine a scris romanul „Mitrea Cocor“»), Tudor Cicu («Despre locuirea poetică de dincolo de semne»), Constantin Miu («Doctrina zalmoxiană a lui Iisus»), Ion Lazu («Odiseea plăcilor memoriale»), Liviu Pendefunda («Numele sunt lucruri»), Bruno Ştefan («Copilul caleştii»), Stănică Budeanu («Crabul»), Corneliu Florea («Rapa Nui – „Insula Paştelui“»), Spiridon Popescu, Florina Dinu, Gabriel Baetan, Diana Teodor, Teo Spătaru, Bogdan Hirja, Ionuţ Petraru ş. a.
Revista Poezia (Iaşi), anul XV, nr. 4 (54), iarnă, 2010 (ISSN 1582 – 0890), „corolă“ / „regală“ – de-aproape două decenii – a liricii valahe contemporane, relevă un bogat orizont al cunoaşterii metaforice în perimetrul macrotemei poezie şi sens; din sincerul, dar şi bine-documentatul articol de fond, În căutarea sensului, de Cassian Maria Spiridon, reţinem pentru Distinsul Nostru Receptor câteva aserţiuni: «Cînd citim un poem sîntem supuşi unei permanente balansări şi ezitări nesfîrşite între sunet (aşa cum îl percepem cu urechea interioară sau cea exterioară, cînd asistăm la lectura lui cu vocea) şi sens; sens care se perpetuează ca sub magie doar în haină lirică. […] La fiecare lectură descoperim noi şi noi sensuri. […] Pentru Liviu Rusu, în Estetica poeziei lirice (ediţia a II-a, 1944), […] „O mulţime de cuvinte, care izolate sau chiar în fraze obişnuite, au un înţeles banal, poetul ştie, prin integrarea lor într-un tot, să le reliefeze astfel, încît să-şi schimbe mult fizionomia înţelesului. Din reflexul lor reciproc se aprind înţelesuri noi.“ În aceste înţelesuri noi, ţîşnesc sensuri nebănuite care încîntă şi uimesc cititorul, nu mai puţin pe creatorul poemului. Nu altfel consemna în Caietele sale conaţionalul lui Montaigne, Valéry, după mai bine de trei secole, la 1916: „Sensul“ unui poem, ca şi cel al unui obiect – este treaba cititorului. Quantum potes, tantum aude. Treaba poetului este de a
construi un fel de corp verbal care are soliditate, dar şi ambiguitatea unui obiect». Fireşte, Valéry, vorbind despre „construcţia“ – făcută de către Poet – acel misterios / divin soi de „corp verbal“, se situează în vecinătatea / tangenţa unui foarte interesant principiu al esteticii paradoxismului ce, în formularea lui Nichita Stănescu sună astfel: „materia decurge din Cuvânt“, adică, în „convergenţa Valéry – Stănescu“, Corpul; Verbal / Poezia naşte Materia… Mai publică – în cel de-al 54-lea număr al revistei – interesante eseuri despre poezie şi sens, suflet etc., ori cronici, recenzii: George Popa («O experienţă a sensurilor», p. 18 sq.; «Sensul în poezie», pp. 192 –200), Liviu Pendefunda («Sens şi nonsens între Acheron şi Styx», pp. 201 –209), Cristina Rusu («„Fericirile“ Apocalipsului – alte sensuri duhovniceşti în dorinţa de apropiere a sufletului de starea divină», pp. 210 – 213), Gina Modoran-Afrăsinei («Poezie şi destin», p. 214 sq.), Constantin Miu («Călători spre inima sacrului», pp. 215 – 218), George Simon («François Cheng entre le soufflé initial et l’ultime appel», pp. 219 – 225), Emanuela Ilie, Liliana Bălan, Victor Sterom ş. a. Poezia celui de-al 54-lea volum al revistei este semnată de: Angela Furtună, Arthur Porumboiu, Bogdan Ulmu, Dan Petruşcă, Andrei Patraş, Ion Pachia-Tatomirescu, Florentin Sorescu, Magdalena Dorina Suciu, Gabriela Pachia ş. a. Compartimentul traducerilor din lirica românească în limbile de mare circuit planetar este bine reprezentat; Gabriela Pachia traduce în limba engleză din Mihai Eminescu, Veronica micle, George Coşbuc, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ştefan Augustin Doinaş, Nichita Stănescu, Grigore Vieru; Mariana Zavati Gardner traduce în engleză poeme de Eugen Evu; admirabile sunt şi traducerile din lirica germană (Paul Celan în tâlmăcirea lui Marian Nicolae Tomi), din lirica franceză medievală: Pierre le Moyne (1602 – 1671), Guillaume du Bartas (1544 – 1590), Agrippa d’Aubigné (1552 – 1630), Jean Desmarets (1595 – 1676) ş. a., în versiunea Constanţei Niţă; din franceza contemporană traduce Marilena Lică-Maşala; lirica hispanică este reprezentată de Jorge Luis Borges, în traducerea lui Victor Ştir; din lirica italiană (L. Cippola, Francesca Guajana) traduce Ana Vasile; din poezia rusă (V. Kataev) traduce Leo Butnaru; poetul Jan Martenson este tâlmăcit direct din limba suedeză de marele poet valah, Ion Miloş. Nu lipsesc din acest volum nici capitolele cu tâlmăciri din lirica malaeziană, poloneză, greacă, africană etc.
Continuatoare a „foii ilustrate pentru familie“, „Vatra“, înfiinţată de I. Slavici, I. L. Caragiale şi G. Coşbuc, în anul 1894, dar şi a „Vetrei“ reînfiinţate în anul 1971, de strălucitu-i redactor-şef, Romulus Guga, revista de cultură, Vatra veche (Târgu-Mureş), serie nouă (din anul 2009 încoace, având ca redactor-şef pe distinsul şi inimosul poet, Nicolae Băciuţ), anul III, nr. 1 (25), ianuarie, 2011 (ISSN 2066 – 0952), impresionează nu numai prin grafica-i de excepţie, ci şi prin valoarea estetico-literară a materialelor publicate, prin ţinuta naţională şi europeană a acestora, prin respiraţia ozonată întru catharsis a întregului său cultural-valahic. De astă dată revista lui Nicolae Băciuţ surprinde Distinsul şi Fidelul Receptor, în primul rând, prin materialele publicate la rubrica de interviuri: a) „Vatra veche“ în dialog cu Ioan Alexandru: „Conştiinţa păcatului este cea mai mare valoare a omului“ (intervievator: Raia Rogac); b) „Vatra veche“ în dialog cu Adrian Păunescu: „În România, acum e o mişcare diavolească de sabotare a însemnelor creştine“ (intervievator: Raia Rogac); c) Dialoguri cu Alexandra Wilson-Noica despre Constantin Noica (intervievator: Carmen Tania Grigore); d) Indicii jurnalistice: interviu cu prof. univ. dr. Ilie Rad (intervievator: Liliana Moldovan). Compartimentul de studii şi eseuri impune / încântă prin ţinuta academică / universitară: Acad. Mihai Cimpoi, Convorbiri despre valori; George Popa, Eminescu între autohtonie şi universalitate (conferinţă susţinută la Academia Română – Filiala Iaşi, la 30 ianuarie 2010); Marian Nicolae Tomi, Lucian Blaga între „fiinţa istorică“ şi „conştiinţa istorică“; Loredana Ionela Tuchilă, Cuvintele purtătoare de înţelepciune (elemente de paremiologie în opera lui Dumitru Radu Popescu); A. I. Brumaru, Adaptabilitate şi transfer sau Cu prepoziţia înspre în era schimbării. Cronici literare, recenzii, povestiri, poeme de calitate mai semnează în acest număr al revistei «Vatra veche»: Carmen Ardelean, Adrian Botez, Nicu Caranica, Lucia-Corina Costea, Alexandra Onofrei, George Popa, Liviu Popescu, Aurora Ştef, Dumitru Toma ş. a.
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.