Citatul motivaţional şi memele culturale

“Speaking is a form of meditation.”

(Osho)

 “Only he who turns his knowledge to good account

and strives for more can be someone else's teacher.”

(Confucius)

Learning is finding out what you already know.

                       Doing is demonstrating that you know it.

Teaching is reminding others that they know it just as well as you.

You are all learners, doers, teachers.

(Richard Bach)

 

Prezenta pledoarie pentru integrarea proverbului, respectiv a memelor culturale / maximelor / citatului motivaţional / „daily / motivational quotes aparţinând diferitelor personalităţi în predarea limbii engleze la ciclul liceal porneşte de la structura lecţiilor propuse în manualele actuale de limba engleză, publicate de Macmillan Publishers Limited şi Pearson Education Limited. Promovând dezbaterea cu argumente pro şi contra / for and against a unui citat motivaţional adecvat temei studiate, la toate clasele de liceu, se realizează lărgirea orizontului cultural al elevilor, descoperirea unor adevăruri universale, explicarea şi înţelegerea universului într-o formă captivantă, inedită, obligând la reflecţie, la o permanentă adaptare a individului la noi concepte şi valori, fără a ignora faptul că omul acestor timpuri preferă exprimarea succintă, textul relevant, dar de dimensiuni reduse. „Lumea viitoare va fi o luptă şi mai istovitoare împotriva limitelor inteligenţei noastre, şi nu un confortabil hamac în care să stăm lungiţi aşteptând să fim serviţi de sclavii noştri roboţi (WHum, 29). Acest tip de abordare a înţelepciunii umane se încadrează în recomandările lui Hipocrate din Cos către medici, şi anume „Explică trecutul, diagnostichează prezentul, prevesteşte viitorul (Apud CalC, 224; www.famousquotessites.com), fiind în consonanţă cu constatările lui Confucius: „Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte. (Clem, 25; www.quotationspage.com)

 

Colecţia de citate motivaţionale în engleză / română aranjate alfabetic, în funcţie de conceptul fundamental enunţat, cu permanentă referire la proverbele (de sorginte populară) corespunzătoare, este corelată cu lecţia de zi, dar şi cu dispoziţia elevilor, cu situaţiile curente create în colectivele de elevi, creând o atmosferă relaxată, un interes sporit pentru înţelegerea de sine.

           
Deoarece realitatea se schimbă în permanenţă, numeroase creaţii ale antichităţii sunt din ce în ce mai puţin accesibile tânărului de azi, dicţionarele de maxime şi cugetări, de expresii celebre, devin desuete, constatându-se deja tendinţa de a le înlocui cu maxime atribuite unor personalităţi ale ultimelor două-trei secole (www.quotationspage.com etc.). Această orientare ne-a fost confirmată de noile apariţii editoriale precum şi de multitudinea de citate / cuvinte motivaţionale de pe Internet.
Esenţa acestui proces, cu interesant fundament psihologic, poate fi formulată, în termeni specifici informaticii, drept Copy − Paste − Delete.

           
În ciberspaţiu, informaţia necesară vieţii şi evoluţiei speciilor rămâne în stare latentă, fapt constatat de cercetătorii americani, care încearcă să copieze / cloneze mintea umană: „Părţi mari din mine ar rămâne tot aici, făcând parte din acest nou spaţiu
(CalC, 120). Copierea şi transferul cunoştinţelor şi deprinderilor umane s-a realizat, parţial, prin copierea „in silico / în calculator. Însuşi ADN-ul are la bază copierea în cele două spirale. Copiile presupun diviziunea celulară, mintea copiind doar jumătate din orice structură fundamentală. Prin intermediul axonilor, se realizează sincronizarea reacţiilor, copierea structurilor spaţio-temporale, iar „o pereche de neuroni interconectaţi tinde să atragă celulele învecinate echidistante, creând astfel o MATRICE TRIUNGHIULARA de neuroni sincronizaţi, extinzându-se pe o anumită distanţă (CalC, 182). Copierea repetată a structurii minime poate coloniza o regiune, la fel cum creşte un cristal sau în maniera în care tapetul repetă un model elementar. De asemenea, copierea este necesară pe lungi distanţe în creier, deci telecopierea necesită stimuli puternici. Această etapă de copiere este sugerată şi de maxima „Ex nihilo nihil fit.

           
Prin selecţie naturală şi artificială, supraoamenii viitorului vor avea posibilitatea reîncărcării programului lor de memorie cu elemente strict necesare supravieţuirii, astfel încât să nu mai repete greşelile trecutului, dar riscând, pe de altă parte, o concurenţă acerbă între exemplare umane instruite şi puternice. De altfel, încă din 1859, Charles Darwin avertiza asupra faptului că, printr-un glorios accident al evoluţiei, numit inteligenţă, am devenit administratorii continuităţii pe pământ. Cercetătorul a relevat natura esenţială a copierii de-a lungul generaţiilor succesive, atât a genelor biologice, cât şi a memelor / „genelor
culturale. Memele sunt un copiator evoluţionist, putând fi definite ca informaţie copiată de la o persoană la alta prin imitaţie (BEM, 226), cu alte cuvinte, a o structură de informaţie mentală autoreproductivă similară genelor din biologie, astfel încât „memele de succes au schimbat mediul selectiv, favorizând genele pentru abilitatea de a le copia în  dinamica mimetică (BEM, 230). Coevoluţia memelor şi genelor a transformat creierul uman într-un dispozitiv mimetic selectiv (BEM, 225), în timp ce cultura a devenit un sistem adaptativ complex. „Example de meme sunt melodiile, ideile, expresiile-slogan, directivele modei, maniera de a face vasele de lut sau de a construi arcul. Aşa cum genele se propagă în «bazinul» genelor prin saltul din corp în corp prin ‘ouă, la fel memele se propagă în «bazinul» memelor prin saltul din creier în creier printr-un proces care, în sens larg, poate fi numit imitaţie. (DawSG, 192).


În prezent, „informaţia este o sursă de existenţă, comparabilă cu materiile prime sau cu energia
(CSN, 59), suprasolicitând capacităţile de prelucrare informaţională ale receptorilor. Cu toate acestea, suprainformatizarea / „information overloadgenerează efecte paradoxale: „informaţia, din punct de vedere pragmatic, rămâne relativ constantă, „cantitatea de cunoştinţe de care dispune societatea va creşte mult mai lent, „nivelul de cunoaştere nu este direct proporţional cu oferta de informaţii, „o cantitate crescândă de informaţii îşi va pierde funcţia informativă, devenind pseudoinformaţie, „consumul informaţional creşte mult mai încet decât oferta, „prăpastia dintre ofertă şi consum se adânceşte, „mai multă informaţie înseamnă mai puţină informaţie, „suprainformatizarea dereglează relaţiile dintre informaţie şi efectul său (CSN, 71-75).

           
Oricare ar fi scopul societăţii viitorului − să folosească tot ce este mai bun în om, să înlăture defectele şi să optimizeze societatea, să realizeze computere mai bune decât oamenii sau să producă supraoameni − calculatoarele digitale îşi vor dubla viteza de operare şi megabiţii, iar ritmul operaţiilor mentale va necesita reducerea acelor informaţii care nu vor mai fi funcţionale, având loc astfel procesul pe care îl numim delete. „Cu doar două secole în urmă puteam explica orice despre orice doar pe baza raţiunii pure, dar acum mare parte din acea structură elaborată şi armonioasă se năruie sub ochii noştri. Suntem împietriţi… Am descoperit cum să punem întrebări importante şi acum realmente avem urgent nevoie de nişte răspunsuri. Acum ştim că nu le mai putem obţine prin cercetarea minţilor noastre, pentru că nu există prea mult de cercetat şi nici nu putem găsi adevărul ghicindu-l sau inventând poveşti pentru noi înşine. (…) Avem nevoie de ştiinţă, de o ştiinţă mai completă şi mai bună, nu pentru tehnologia ei, nu pentru timpul său liber, nici măcar pentru sănătate şi longevitate, ci în speranţa înţelepciunii pe care tipul nostru de cultură trebuie s-o dobândească pentru propria supravieţuire
(ThM, 175). În consecinţă, mozaicurile mentale, despre care vorbea Jean Piaget, vor facilita noile niveluri de complexitate a lumii, prin permanenta recombinare a simbolurilor, deci şi prin renunţarea la cele care nu mai servesc noilor realităţi. De asemenea, „codurile cerebrale compozite dezvoltate de competiţiile de copiere darwiniste, în mediile pluriforme, (CalC, 212) arată faptul că oamenii îşi dezvoltă mai multe comportamente decât animalele, copiind / transplantând / dezvoltând acele gene care asigură supravieţuirea. „Este o metodă atât de elementară de transformare a ceea ce e întâmplător în ceva structurat (CalC, 175). Totodată, după cum spunea Wittgenstein, propoziţiile sale, deci şi cărţile în general, sunt doar o scară ce trebuie urcată şi apoi aruncată după ce şi-a îndeplinit scopul.

           
Dorind să oferim tinerilor cât mai multe modele de gândire, am apelat la citatul motivaţional, presupunând că viaţa mentală concentrată şi variată este o posibilitate de a clona comportamente morale viitoare, de a forma capacitatea de predicţie a individului. În gramatica mentală, jonglarea cu mai multe lucruri deodată duce la regruparea cunoştinţelor. „Un dicţionar este un compendiu de regrupări făcute de-a lungul secolelor
(CalC, 133) sau, conform lui Ludwig Wittgenstein, „problemele sunt rezolvate nu prin furnizarea de noi informaţii, ci prin aranjarea a ceea ce ştiam de mult (Apud CalC, 131). Evoluţia din zbor înseamnă că, dacă extindem o parte a cunoştinţelor, extindem întregul, iar citatul motivaţional succint poate juca tocmai acest rol. Mintea umană poate salva sau şterge fişiere, poate muta simboluri dintr-o structură în alta, fiind practică, dar şi creatoare de noi sensuri şi combinaţii. Prin comentarea acestor citate, se evită erorile de copiere a structurilor morale fundamentale. O altă condiţie o reprezintă copierea repetată a structurilor gândirii. Cercetări recente în neurofiziologie relevă că omul construieşte o reprezentare mentală a situaţiei şi acţiunilor descrise. „Cititorii tind să-şi amintească mai degrabă modelul mental pe care l-au construit al unui text, decât textul însuşi (BMM, 44). Opiniile semioticienilor relevă faptul că nu are loc „un joc de cuvinte, este un joc de sens. (Se) creează o multitudine de puncte de vedere din perspectiva cărora putem iubi sau urî un lucru. Gândire laterală este această bizară manieră de a deplasa subiectul în permanenţă pentru a-l revedea într-o manieră nouă, semnificativă, diferită, emoţionantă” (Ph. Michel, 1985, Apud DCom, 208).

           
Ca mediu generator de clişee, mintea umană, prin gândirea laterală, manevrează informaţia, iar „vechea idee este întărită şi devine şi mai rigidă
, modelul familiar va deveni „din ce în ce mai familiar, deoarece „mintea îşi alcătuieşte acel stoc de modele prestabilite care reprezintă baza comunicării codificate (BG, 8; 31). Astfel, „se tinde către extreme, în loc să se încerce menţinerea unui punct de echilibru între acestea; „Modele formate deja capătă o pondere din ce în ce mai mare. Acest lucru înseamnă că modele individuale se unesc, formând un şir din ce în ce mai lung, care este atât de puternic, încât constituie un model în sine; „Mintea (…) este eficientă atunci când trebuie să formeze tipuri de concepte, dar nu şi atunci când trebuie să le restructureze pentru a le actualiza (BG, 35-38); „Este mai simplu să înfruntăm două modele complet diferite decât să schimbăm un tipar care există deja. Dacă noul model este doar vag diferit, atunci acesta se va apropia de şabloanele existente. Modelele prezente au tendinţa de a «le şterge» pe cele similare, care sunt tratate ca nişte repetiţii ale tiparelor existente. De aici rezultă o deformare a informaţiilor prezentate. Modelul care ar fi fost obţinut prin noile informaţii este acoperit de unul existent. Dacă există deja două modele, atunci noul tipar va migra spre unul dintre acestea. Dacă cele două modele existente se situează la «poli» opuşi, în toate privinţele, atunci şablonul nou va migra către un pol sau altul (BG, 207). „Noi construim modele mentale, ce reprezintă aspecte semnificative ale lumii noastre fizice şi sociale, şi manipulăm elemente ale acelor modele când gândim, planificăm şi încercăm să explicăm evenimente din acea lume. Capacitatea de a construi şi manipula modele valide ale realităţii înzestrează oamenii cu un avantaj adaptativ evident; trebuie considerată drept una dintre realizările fulminante ale intelectului uman (Gordon H. Bower, Daniel G. Morrow, 1990, Apud CalC, 159). Deoarece „noi suntem fiinţe care cred totul şi, „aparent, ceea ce putem noi crede şi ceea ce putem distinge nu au limite, iar „sarcina minţii umane este de a produce viitorul, mintea se prezintă drept „ceva ce anticipează, un generator de speranţe (DTip, 68). Ca atare, citatul motivaţional este mereu reinterpretat, invocându-se cugetări din diverse etape ale dezvoltării umanităţii, pierzând din puritatea – dar nu şi valabilitatea mitică, însă fixându-se mai puternic, cu cât distanţa dintre original şi variantele moderne este mai izbitoare, în conştiinţa unui public mai numeros, dar şi mai puţin educat. Citatul de esenţă străveche este privilegiat, în pofida încercărilor iconoclaste. Prin mii de ipostaze, citatul motivaţional stabileşte, paradoxal şi benefic, un dialog perpetuu între trecut şi prezent, între cultură şi consumator, între clasele sociale, standardizând societatea şi ondulând personalitatea.

           
Capacitatea de a construi şi folosi astfel de modele valide ale realităţii înzestrează oamenii cu un avantaj adaptativ evident. „Paradoxul conştiinţei − conform căruia, cu cât cineva are mai multă conştiinţă, cu atât este mai separat de lume prin procesarea specifică − este unul dintre atâtea altele din natură. Distanţarea progresivă de lumea externă este doar preţul plătit pentru a şti cât de cât ceva despre lume. Cu cât conştiinţa noastră despre lume devine mai adâncă şi mai largă, cu atât mai complexe devin etapele procesării necesare pentru a obţine acea conştiinţă
(BL, 86).

 

CITATE MOTIVAŢIONALE

 

·         Keep away from people who try to belittle your ambitions. Small people always do that, but the really great make you feel that you, too, can become great. (Mark Twain)

·         Ambition is the last refuge of the failure.“ (Oscar Wilde)

·         „Every person, all the events of your life are there because you have drawn them there. What you choose to do with them is up to you.“ (Richard Bach, Illusions)

·         „What one does is what counts and not what one had the intention of doing.“ (Pablo Picasso)

·         „Perhaps the greatest social service that can be rendered by anybody to the country and to mankind is to bring up a family.“ (George Bernard Shaw)

·         „The road to happiness lies in two simple principles: find what interests you and that you can do well, and put your whole soul into it – every bit of energy and ambition and natural ability you have.“ (John D. Rockefeller)     

·         „The less you have, the less you have to worry about.“ (Buddha)

·         „At some point your heart will tell itself what to do.“ (Achaan Chah)

·         „It is only with the heart that one can see right. What is essential is invisible to the eye.“ (Antoine de Saint-Exupéry)

·         „Have a heart that never hardens, a temper that never tries, and a touch that never hurts.“ (Ch. Dickens)

·         „No one can make you inferior without consent.“ (Eleanor Roosevelt)

·         Learning is finding out what you already know. Doing is demonstrating that you know it. Teaching is reminding others that they know it just as well as you. You are all learners, doers, teachers. (Richard Bach)

·         Life is what happens to you while you’re busy making other plans.“ (John Lennon)

·         „Spread love everywhere you go: first of all in your own house. Give love to your children, to your wife or husband, to a next door neighbour. Let no one ever come to you without leaving better and happier. Be the living expression of God’s kindness; kindness in your face, kindness in your eyes, kindness in your smile, kindness in your warm greeting. (Mother Teresa)

·         „The player on the other side is hidden from us. We know that his play is always fair, just, and patient. But also we know, to our cost, that he never overlooks a mistake, or makes the smallest allowance for ignorance.“ (T. H. Huxley)

·         „Everybody can be great because anybody can serve. You don’t have to have a college degree to serve. You don’t have to make your subject and verb agree to serve. You only need a heart full of grace.“ (Martin Luther King)

·         Smile at each other, smile at your wife, smile at your husband, smile at your children, smile at each other − it doesn’t matter who it is − and that will help you to grow up in greater love for each other.“ (Mother Teresa)

 

Bibliografie / sigle:

 

BEM = Susan Blackmore, Evolution and Memes: The Human Brain as a Selective Imitative Device, in Cybernetics and Systems, Vol. 32: 1, Philadelphia, Taylor and Francis, 2001, pp. 225-255.

BG = Edward de Bono, Gândirea laterală, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2006, Traducere de Sabina Dorneanu.

BL = Derek Bickerton, Language and Species, University of Chicago Press, 1990.

BMM = Gordon H. Bower, Daniel G. Morrow, Mental Models in Narrative Comprehension, in Science, No. 247, 1990.

CalC = William H. Calvin, Cum gândeşte creierul. Evoluţia inteligenţei, Bucureşti, Editura Humanitas, 2006.

Clem = Jonathan Clements, Confucius. O biografie, Bucureşti, Editura All, 2005. CSN = J. J. van Cuilenburg, O. Scholten,  G. W. Noomen, Ştiinţa comunicării, Bucureşti, Editura Humanitas, 2004.

DawSG = Richard Dawkins, The Selfish Gene, Oxford, Oxford University Press, 1976.

DCom = Vasile Sebastian Dâncu, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001.

DTip = Daniel C. Dennett, Tipuri mentale. O încercare de înţelegere a conştiinţei, Bucureşti, Editura Humanitas, 2006 / 1996, Traducere din engleză de Hortensia Pârlog.

FCStar = Prodromou, Luke, First Certificate Star, Student's Book, Macmillan Publishers Limited, 1998 / 2005.

GoldA = Acklam, Richard; Burgess, Sally, Gold Advanced, Coursebook, Edinburgh, Pearson Education Limited, 2001.

ProsS = Wilson, Ken; Tomalin, Mary; Howard-Williams, Deirdre, Prospects Superadvanced, Student's Book, Macmillan Publishers Limited, 2002.

RStar = Prodromou, Luke, Rising Star, Student's Book, Macmillan Publishers Limited, 2000 / 2005.

ThM = Lewis Thomas, The Medusa and the Snail, New York, Viking, 1979.

WHum = Norbert Wiener, The Human Use of Human Being: Cybernetics and Society, London, Houghton Mifflin, 1995.

www.betterworld.net/quotes

www.en.proverbia.net

www.famousquotessites.com

www.quotations.about.com

www. quotationspage.com

www.quoteworld.org

www.susanblackmore.co.uk

www.thinkexist.com