…“a toarce”…“a urzi”…“a ţese”…

Dacă mi s-ar cere să conjug trei verbe prin care să definesc, metaforic, destinul nostru multimilenar, le-aş alege pe “a toarce” (din caierul istoriei), “a urzi”(“progresul etnic este însăşi urzeala istoriei”, spunea Vere Gordon Child) şi “a ţese” (operaţiune ce presupune împletirea urzelii cu băteală, acestea reprezentând toate “adaosurile” culturale fără de care, “pânzătura” existenţei noastre nu ar fi posibilă, nici durabilă şi nici estetică).

Pentru Muzeul ASTRA (complex muzeal cu profil multicultural, de reprezentare a culturii universale, naţionale, transilvane şi etnice – a germanilor şi a rromilor), inaugurarea anului Capitalei Culturale Europene s-a facut prin expoziţia simbol a celui mai important program dedicat afirmării identităţii noastre etnoculturale şi integrării noastre europene, inspirat, deplin consensual, cu Recomandările şi Convenţiile UNESCO (emanate în anii 1989, 1999, 2003 şi 2005), intitulat “Tezaure Umane Vii”.

Pe frontispiciul expoziţiei de antropologie culturală, inaugurată în 30 decembrie 2006, la parterul casei “Hermes” şi concentrată pe cele mai expresive simboluri ale culturii habitatului, muncii şi trăirii în spaţiul familial şi comunitar: casa vernaculară (adevărat creuzet de păstrare şi revitalizare a culturii şi civilizaţiei tradiţionale, ocrotită de stâlpi puternici, ce logodesc Cerul cu Pământul), în care intri printr-o poartă tăcut-mărturisitoare de mari dimensiuni  spirituale, decorată cu simbolurile astrale totemice (dintele de lup) şi religioase (crucea), dovadă a sincretismului spiritual şi care se deschide prin ferestre de văzduh, întregului univers celest şi terestru), având  surpriza descoperirii unei fântâni cu „apă vie”, în care se oglindeşte înaurita cunună de spice şi avem imaginea Răstignirii, ocrotită de vălurile de mireasă, într-o ideatică nuntire. Înlăuntrul casei, purcedem pe drumul lăzilor de zestre, fericit-surprinşi de prezenţa laviţei, de tihnă şi de cugetare, întru adâncă reflexie şi comunicare. În faţa clădirii, domină premonitoriu şi simbolic, asemeni Coloanei lui Brâncuşi, un monumental “fus cu zurgălăi”, realizat într-o concepţie tehnică şi artistică superlativă, de către celebrul “maestru al lemnului”, Gogea Pătru zis “Pupăză”, din Valea Stejarului (judeţul Mureş), membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România.

O asemenea operă de artă modernă, de esenţă populară, sugerează metaforic, din perspectivă istorică, modul în care, poporul nostru a tors lâna veacurilor de restrişte, în care cea mai mare realizare ne- a fost “custrarea” (supravieţuirea întru o limbă, întru o tradiţie culturală şi întru o speranţă, a reintrării în cursul istoriei adevărate), păstrându –ne propria făptură şi săvârşind cea mai importantă operă ctitorită la noi de-a lungul timpului şi mărturisită astăzi, deopotrivă prin tradiţiile vii ale satului, cât şi prin valorile muzeale, etnoculturale, multietnice, IDENTITATEA.

Expoziţia prin care Muzeul ASTRA inaugurează anul Capitalei Culturale Europene completează, în mod fericit, patrimoniul şi mesajul Muzeului Civilizaţiei Tradiţionale Populare “ASTRA”, recunoscut universal ca o capodoperă muzeală (onorat recent prin acordarea, de către Comisia Naţională a României pentru UNESCO, a Diplomei şi “Premiului pentru Patrimoniul Tehnic” intitulat “Dumbrava Sibiului”, care, începând din

Dimpreună, cele două oferă o imagine caleidoscopică a modului de structurare a propriului sistem de valori materiale, primordial tehnice şi spirituale, constând din asimilarea, profund creatoare, a tuturor invenţiilor şi influenţelor venite de pretutindeni, din apus şi din răsărit, din miazăzi şi din miazănoapte, întemeind una din cele mai complexe, bogate şi variate tipologic, civilizaţii de tip tradiţional, din spaţiul european.

Din perspectiva contemporană a continuării tradiţiilor, această “coloană a devenirii şi întrupării noastre este, în plan cultural axiologic, expresia cea mai convingătoare a străvechimii şi continuităţii, a perseverării durabile şi a capacităţii de creaţie tehnică şi artistică tradiţională, în spiritul acelei inconfundabile maniere de expresie tehnică şi stilistică, care  reprezintă însăşi identitatea noastră de popor agrarian,  aşezat şi statornic, prin structurile sale gentilice fundamentale, ce a ştiut să-şi păstreze virtuţile şi valorile ancestrale, adăugând totodată, într-o evoluţie socială şi polivalentă ce vădesc vocaţia sa universală, valori străine assimilate organic.  

Fusul monumental al lui Pupăză, (cum îi spun cu nume de poveste, consătenii lui), aşezat în Piaţa Mică, Va chezăşui, în anul Capitalei Culturale Europene, rezonând perfect cu Coloana lui Brancuşi şi exprimând afirmarea contribuţiei fundamentale a satului românesc, deopotrivă a celui învecinat Sibiului, dar şi al tuturor celor risipite până la fruntariile României (cel maramureşean având locul cel mai proeminent prin forţa impresionantă a cioplirii şi înfloririi lemnului în spiritul perpetuării Tradiţiei), la definirea şi afirmarea, în plan axiologic, a valorilor fundamentale ale culturii naţionale, transilvane şi sibiene, în plină contemporaneitate europeană.

Expoziţia „Tezaure Umane Vii”, cu toate simbolurile sale, dinlăuntru şi din afară conturează, în cel mai expresiv mod posibil, dualitatea culturală a Sibiului – Capitală Culturală Europeană, în anul, 2007, constând din modul strălucit de îmbinare şi de complementare a civilizaţiei de tip urban (de origine occidental europeană şi de esenţă etno-culturală germană şi austriacă), cu civilizaţia rurală, în esenţa sa multiculturală şi în expresia sa majoritar românească. Sintagma “Sibiu – oraş al culturilor”, vrea să sublinieze, aici la Sibiu, şansa unică (o premieră până acum) a unei capitale culturale de a reflecta pe lângă valorile urbane şi originile rurale ale Europei, în general, şi ale Sibiului, în special.

Vrem să credem că proiectanţii întregului program şi demnitarii Sibiului au gândit şi au exprimat, prin amintita sintagmă, cadrul de unicitate al ediţiei 2007 a Capitalei Culturale Europene, constând din proiecţia, într-o simetrie perfectă, a valorilor celor două tipuri de culturi, îngemănate şi condiţionate de un destin comun european (Muzeul Naţional Brukenthal şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA ilustrând, în modul cel mai fericit cu putinţă, esenţa celor mai representative valori ale acestora), topite în întregul şi inseparabilul univers al cuturii naţionale şi etalând vocaţia noastră istorică, forţa de a fi fost întru o tradiţie şi de a fi rămas întru aspiraţia unui proces armonios de evoluţie comună, proiectându-se, dimpreună, pe frontispiciul culturii europene contemporane.

Prof. univ. dr. Corneliu Bucur
Director General Muzeul ASTRA