O poezie de dragoste inspirata din basmele copilariei si din legende.

A mai trecut un an
Dar parcă pare-un veac,
Al timpului elan
A  ros  vechiul  conac.
 
Treptat  treptat  lovit
De-a  vântului  asprime,
El  pare  nimicit
Dar  încă  plin  de-enigme.
 
Din  iazul  ce  desparte
Ruina  de  un  mal,
Un  foşnet  stins  străbate
Din  apa  de  cristal…
 
E  un  tunel  secret
Ce pe  sub  apă  trece,
E  construit  nedrept
De-un  rege  vechi  şi  rece.
 
Ferindu-şi  lumânarea
De-a  vântului  suflare,
Se  strecura  grabită
Domniţa-n  păr  c-o  floare…
 
Spre  braţele  iubirii
Ea  se-ndrepta  cu  dor,
Să  fugă  de  un  rege
Şi  de  al  său  amor.
 
Anii  nu  au  făcut  popas
De-atunci  s-au  scurs  încet,
Povestea  a  rămas
Tradusă-ntr-un  portret.