Părinţii adună durere şi chin
Părinţii adună păcatele noastre,
Le tremură mâna obosită pe cupa de vin
Pe pâinea ce se frânge în noaptea de paşte.

Bătuţi în piroane, cu lanţ la picioare,
Umiliţi şi trudiţi îi ducem la cruce,
O dată cu tatăl şi fiul său moare
O dată cu mama şi fiica se duce.

Sudoarea le curge pe trup şi prin vene
Când moartea le suflă răcoare în gene,
Ne ducem cu ei către nemărginit
Învăţăm să trăim după ce am murit,
Opreşte-te fiule o clipă şi-ascultă
Cum te cheamă străbunii cu limba lor mută.

S-a mai stins astăzi o lumină în lume
Se-nalţă la stele un duh călător
Când ziua se naşte şi noaptea apune
Îl cheamă copilul la blidul de-apoi .