Săpaţi în crudul adevăr
o groapă adâncă
cât un infinit!

N-o umpleţi cu nimic,
lăsaţi în ea teama,

sfârşitul să-mi vină
pe o dungă de cer.

Din pivniţele monastice
veniţi cu ultimul vin,
negru şi gros…

Lângă cruce
pune-ţi-mi un brad argintiu,
cu acele lungi
să-mi spintece cerul!