de trei mii de ani mamă aştept
să ies din noapte să gâlgâie sângele stelelor
pe gâtul ulcioarelor vechi dezgolite
nu am tăiat nici un pui de cocoş negru
nu m-am hrănit cu lapte de spic crud
picioarele îmi sunt ciuntite de aşchii
dintr-o buturugă de salcie bătrână
crăpau pietrele când am înfipt toporul
 
sunt gravidă de lacrimi gemene mamă
am înghiţit batista la înmormântarea tatei
trebuie să nasc şi să mă nasc
cineva să taie odată nodul gordian
cu un cuţit fierbinte
spălat în leşie albă