Focul s-a mistuit în cenuşa
din care pasărea a prinns zborul.

Demult mi-am închipuit lumea
altfel de cum este,
printre lacrimi mi se părea frumoasă
şi vroiam să fug în ea,
să-mi fac prieteni,
azi cei mai buni sunt câinii.

M-aş întoarce, nu se poate,
sunt cuprins într-un cerc,
aceste pietre devin grele
pe umeri.

Ziua de azi parcă-i sărbătoare,
tu nu observi?
Noi ne închidem în vis.