Catarsis / Amprente / Stare de asediu / Globalizare / Pelerinaj

Catarsis

Când te găseşte suferinţa, nu fugi din calea ei,
atinge-te de ea, înfăşoară-te în ea,
cuibăreşte-te în focul ei mistuitor,
arzi de tot,
lacrima să-ţi ardă pe obraz
şi te vei naşte singur, viu
din pântecul mântuitor.

Amprente

În mijlocul verii
am găsit un ciob de glob, de la Crăciun
şi-n iarnă, căzând din debara, de sus, de undeva
m-a nins cu nisip
o sanda.

A naibii, cum păstrează timpul, ascuns de mătură, cumva,
câte ceva!

Stare de asediu

Privind mirată în sus,
las clipele să treacă prin carnea mea strivită
în minunata ultimă a lumii secundă,
sub o ploaie de gloanţe, înfăşurată în fum,
nu mai fug, nu mă mai ascund
unde?
E târziu,
în iad, nimeni nu se mai ascunde.


Globalizare

număr oi în visul meu,
în visul ei, mă numără o oaie
degeaba mă trezesc ţipând din somn,
proastă oaie, iar adorm

sub cerul pictat pe carton
nu-s nici oaie, nu-s nici om
doar număr, rumegând cuminte
firul ierbii fierbinte
trecând fredonând prin beton.


Pelerinaj

Toată omenirea plânge,
în cor, toate vocile lumii strigă, imploră, se roagă,
copii, tineri, bătrâni
la oasele sfinţilor se calcă în picioare, se îmbulzesc, cad grămadă,
pe toţi îi doare, toţi se vaită,
tuturor le lipseşte câte ceva:
glorie, avere, sănătate, urmaşi…

la fel ca ea, călcând pe sfinţi,
goală, proastă, păcătoasă
îngenunchez, mă rog şi plâng
în faţa crucii din oglinzi.

din volumul  de poezii “CUVINTE ÎN DREPTUL INIMII”