Jurnalul meu

Din mare

 

 

Părinţii adună durere şi chin
Părinţii adună păcatele noastre,
Le tremură mâna obosită pe cupa de vin
Pe pâinea ce se frânge în noaptea de paşte.

Bătuţi în piroane, cu lanţ la picioare,
Umiliţi şi trudiţi îi ducem la cruce,
O dată cu tatăl şi fiul său moare
O dată cu mama şi fiica se duce.

Sudoarea le curge pe trup şi prin vene
Când moartea le suflă răcoare în gene,
Ne ducem cu ei către nemărginit
Învăţăm să trăim după ce am murit,
Opreşte-te fiule o clipă şi-ascultă
Cum te cheamă străbunii cu limba lor mută.

S-a mai stins astăzi o lumină în lume
Se-nalţă la stele un duh călător
Când ziua se naşte şi noaptea apune
Îl cheamă copilul la blidul de-apoi .

Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Articole Populare

To Top