Vrea să se mai înalţe cu câţiva metri
la marginea pădurii,

doar din orgoliu.

Nu despicase norii
cu vârful niciodată,
nu-şi cunoştea limitele.

O pasare de pradă
se rotea deasupra
cu un ochi al cerului.

Între copac şi pasăre
universul promis,
între pasare şi pământ
un cerc de căutare.

Urme de paşi prin ierburi
şi nimeni n-a trecut
spre râu.