în miez cuvintele  învelesc  gânduri
cântecul prefigurat de sunetele pianului
alunecă pe suflet
o stea buimacă dintr-o galaxie
mă crede neştiutor
în vis clipa se dilată pervers
se dezbracă timpul
nepermis de mult
peste umbra mea
şi din poeme pornesc zboruri
şi păsări necunoscute
se ivesc
oameni cu inimi de fildeş
lumini din pământ
când nopţile se culcă pe nori
iscă furtuni
cu securea războiului
înfiptă în apă.