φ = 023o20’16”N

λ = 122o54’53”E

 

Ca fumul diurn, nimic mai statornic

peste Marea de Est, nimic mai vizibil

şi nimic mai real ca umbra ce încerca,

obsesiv, să o purifice de opacizare.

Nu, era o femeie, vă jur ! Cheng I Sao,

închinând desăvârşirii influenţa totală.

 

Fără îndoială, marinarii trebuiau să realizeze

o unitate de profunzime

care să se orienteze către adânc,

iar ea avea tatuate înscrisuri

pentru existenţa tăcută

de dincolo de răsăritul Mării de Est.

 

Cu toţii primeau a treia zi, răsplată,

irumperea ritului.

 

Cu un gest se suspendă adierea

şi fumul coborî în adânc,

sus, steaua de vară.

 

Este normal să te poţi rătăci astfel.

Umbrele stăteau ghemuite

înaintea numelor şi amintirilor,

stăpâne doar pe registrele

atmosferei încinse.

 

Descendenţii ordinelor medaliate

priveau sacadat circulara tăcere

numărând grupurile de vele

care prevesteau o nouă furtună.

 

Scheletele soldaţilor

încărunţiseră la pândă.

 

La schelă, mesagerul

născut din cupola divină

pe vii cheamă, fulgerele frânge.