φ = 011o10’05”S

λ = 084o25’47”E

 

Catarg, martingala desprinsă,

sarturi peste corali,

şovăieli îndelungi,

umbre mucegăite, –

suprastructuri.

 

Un singur delfin

ascuns semnificaţiei

de anemonele-de-mare,

ceilalţi îmbrăcaţi în părinţi,

stropii de ploaie,

fierbinţi.

 

Starea gripată

împinsă de-o stea în genune

depăşeşte raza

riscând să-i iasă nume rău,

de perfecţiune.

 

Gravitează rândunica-de-mare

trasând hotar pentru absidă,

pe stânci vor monta catargele albe

sfinţite la treceri

prin întunecatele strâmtori.

 

Preasăraţii pe punte se strâng

sub o ploaie de perle.

 

Amiralii aţipeau, gesticulând

din ce în ce mai rar, în hamacuri,

fiecare sub valul competenţei sterile,

epavele par de argint

sub porturi şi faruri stelare,

o singură cale îşi caută ochiul

conştient devenit în ritmul moralei.

 

La schelă, mesagerul

născut din cupola divină

pe vii cheamă, fulgerele frânge.