Iubirea nu are raţiune nu are limite… nu are asemănare.
O zi de-ar plânge-ntreaga lume
Şi cerul lacrimi de-ar vărsa,
Şi eu aş plânge lângă ele
De-ai fi tu fericit aşa…
Aş da o lume pentru tine,
Aş da o viaţă ca să ştiu
Că ochii nu-ţi mai plâng, iubite,
Şi sufletul nu-ţi e pustiu
Iar tu să ştii c-asemeni nouă
Nici luna cerul nu-l iubeşte,
Nici marea vântului şi ploii
Iubirea nu le-o dăruieşte…
Să ştii că nimeni, niciodată,
Nu va iubi asemeni ţie
Un suflet care, fără tine,
A fi nu vrea şi nici nu ştie…
Leave a Reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.