Am bătut la singura uşă fără lacăte,

fără ochi în dosul perdelei,

fără oameni.

– Bun venit, drumeţule! îmi zise

uşa fără lacăte, deschizându-se

în mijlocul cerului – poftim înăuntru!

Aceasta este casa celor două lucruri:

dacă ţi-i foame, alege pâinea,

dacă ţi-i sete, alege apa,

dacă ţi-i foame şi sete, cugetă,

întotdeuna trebuie să rămână un lucru!

 

– Atunci am să aleg o lacrima

ca să pot adormi cu capul pe suflet.