unde-or fi lupii, frăţioare – că până ieri erau
stăpâni –  auzi  tupeu pe capul ăstei turme
de mioare – să se-adune-n piaţă şi să  urle
către câini –  ba să incite la revoltă caprele
nesimţitoare – ori şleahta asta împuţită
de berbeci bătrâni

e greu să-nghiţi sfidarea turmei şi să
taci – cum să arunci cu pietre-n marele
conducător – adunătură piţifelnică
de ciumpalaci –  în loc  să ridicaţi
în slavă lupul chior – care v-a fost
atâta vreme baci

dar nu vă faceţi griji – la
concurenţă – vom infiltra printre mioare
tinerii berbeci – şi le vom da atâta violenţă
acolo-n întunericul din beci – unde nu-i loc
decât de penitenţă –
cât n-or putea să ducă-n veci

de unde moda asta îndoielnică de
blog – şi libertatea proastă de a zvârli cu
zoaie – nu, fraţilor, alegeţi calea
înspre dialog – dar nu între căţeii
de odaie – care-s făcuţi să tragă la
dârlog – ci între lupii puşi să sfâşie
şi să jupoaie

duceţi-vă acasă, viermilor – opriţi eternul
vaier – chiar dacă nu e iarbă destulă
pentru toţi – fiţi fericiţi că mai există
aer –  şi nu-i mai faceţi doar pe alţii
derbedei şi hoţi – că lupul chior nu-i
chiar atât de fraier – să lase fără luptă
hoitul dintre colţi