„Maramureş, ţară veche” este o antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei…

Lansată luni, 14 iulie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, culegerea „Maramureş, ţară veche” este o antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei, care adună într-un singur tom tot ceea ce se cunoştea, pînă în anul 1908, din folclorul maramureşean – texte pînă acum risipite în diverse studii, culegeri, ziare şi reviste. Alcătuită de Dumitru Iuga, cartea este publicată, la Editura Cybela, în cadrul proiectului „De la surse la resurse”, derulat de Fundaţia social-culturală pentru democraţie „identitate, unitate, generozitate, acţiune” (preşedinte, Georgeta Maria Iuga), cu sprijinul financiar al UE prin Programul PHARE de Vecinătate România-Ucraina 2004-2006.

 Maramures, tara veche

Antologia reuneşte, în cele aproape 400 de pagini ale ei, texte culese şi publicate între anii 1672-1908 (an după care au început să apară mari culegeri de folclor, care au făcut ulterior carieră, alcătuite de Tit Bud, pr. Ioan Bârlea ş.a.), din colecţiile lui Alexandru Ţiplea, Tit Bud, Petru Bilţiu Dăncuş, a Elenei Vlad de Sălişte ş.a. (în total, aproape 23.000 versuri), ordonate cronologic.

 

Criticul Augustin Cozmuţa, redactorul şef adjunct al cotidianului „Graiul Maramureşului”, a observat că această structurare a cărţii este o noutate, care o apropie de unele dicţionare de istorie literară. Cozmuţa a remarcat că unele poezii populare sînt interesante şi din punctul de vedere al aspectelor geopolitice pe care le scot în evidenţă, mai ales că textele au fost culese de la ţărani români, dar înainte ca ei să facă parte dintr-un stat român unit.

 

Poetul  Ion Burnar, preşedintele Cenaclului scriitorilor maramureşeni, a adăugat că unul dintre plusurile lucrării îl constituie vechimea textelor pe care le înglobează. De acest aspect s-a legat şi prof. univ. dr. Gheorghe Pop, care a precizat că o asemenea carte se constituie într-un "document, o zestre care ne defineşte ca etnie şi ne atestă vechimea". Profesorul a atras atenţia asupra faptului că dascălii şi preoţii, cei care s-au ocupat de culegerea folclorului dintotdeauna, ar trebui încurajaţi în această activitate mai ales acum, cînd valorile tradiţionale sînt ameninţate cu dispariţia sub puternica influenţă a europenizării.

 

Dr. Pop a propus ca Fundaţia „i.u.g.a.” să elaboreze o metodologie, iar folosindu-se de aceasta, preoţii şi dascălii să fie încurajaţi să elaboreze monografii ale satelor, care să cuprindă şi culegeri de folclor. Georgeta Iuga a aderat imediat la această idee, care se mulează perfect pe scopurile iniţiale ale proiectului.

 

Anca GOJA

„Graiul Maramureşului”

14 iulie 2008