Muzeul de Artă Vizuală Constanţa

Iniţiativa lui Alexandru Pamfil de a organiza o bienală de arte plastice dedicată poetului Cezar Ivănescu este legată în mod firesc de tradiţia cultivată de muzeu, în cele peste patru decenii de existenţă, de a evidenţia interferenţele între artele vizuale şi literatura, muzica sau alte arte.

Modul de concepţie al manifestării pune în valoare atât viabilitatea operei unui mare creator cât şi ecoul pe care aceasta îl poate avea în percepţia artiştilor care operează cu imagini, indiferent de tehnica abordată.

Opera lirica a lui Cezar Ivănescu – în care sensuri adânci, metafizice, un simţ al sacralităţii, al frumuseţii lucrurilor simple se impletesc, o operă continuând „linia regală a poeziei româneşti”, aşa cum spunea poetul – oferă un bogat univers de corespondente spirituale creaţiei plastice. Aşa cum era de aşteptat, ansamblul lucrărilor selectat pentru expoziţie este de o mare diversitate stilistică şi tehnică ceea ce din punct de vedere al unităţii expoziţionale putea fi un risc. Nu s-a întâmplat acest lucru în primul rând datorită ştiinţei organizatorului de a face corelaţii care să susţina logica vizuală a expunerii.

Bienala Cezar IvanescuTrebuie să precizăm că intenţia curatorului nu a fost să ofere „ilustraţii” la opera lui Cezar Ivănescu ci să dea posibilitatea artiştilor ca pornind de la atmosfera dezvoltată de lirica poetului să re-creeze universuri proprii îmbogăţite de aceasta. Astfel, privitorului i se propun „lecturi în imagini plastice”, meditaţii „tăcute” dar care capăta sonoritatea emanată uneori de culoare şi formă.

Lucrările Aureliei Călinescu, apropiate ca spiritualitate de poezia lui Cezar Ivănescu, par să configureze imagini provenite din sfere superioare unde materia se transformă în fluxuri ale unor forţe magice.

Întâlnim în expoziţie compoziţii apropiate uneori de o zona suprarealistă, recompunând fantasticul din construcţii fabuloase (Gheorghe Andreescu), din grafisme şi pete de culoare (Nicolae Einhorn), plăsmuind fiinţe imponderabile, dematerializate (Ion Radu) sau instalaţii cu tentă arhaică (Dan Mateescu). O forţă specială o au siluetele filiforme macerate de spaţiul activ ce le înconjoară ale lui Alexandru Pamfil, sau tragica fiinţă umană întoarsă asupra ei însăşi a lui Alexandru Pamfil jr.

Zona abstractului este prezentă în expoziţie şi amintim din acest domeniu: compoziţiile expresive ale lui Cristian Radu, Petre Lavrente, construcţiile cu sugestii arhaice ale lui Mihai Pamfil, armoniile calde ale lui Sterică Bădălan, ritmurile concentrice ale Mihaelei Lefterache, ale Rodicăi Toader, compoziţiile tasiste ale lui Adrian Moldovan şi Daniela Cristofor.

Secvenţe din ambientul naturii asupra căruia ochiul pictorului operează decupaje semnificative capătă şi el valenţe poetice aşa cum se întamplă în lucrările de un lirism reţinut ale Janei Andreescu, Gabriela Georgescu, Vasile Neagu, Nicolae Placicov sau în compoziţiile lui Gheorghe Mihai-Coron, Maria Iliescu, Teodor Vişan şi Gabriela Ricşan.

Acelaşi lirism, dar conţinut de forme unde domină un sens al decorativului întâlnim la Daniella Tamara Codreanu, Miruna Hasegan, Cristina Ramba Hirtescu, Relu Angheluţă. Alteori semnele plastice cu conotaţii simbolice evoluează într-un spaţiu marcat de consistenţa materiei picturale (Petru Tulei, Elena Dăscălescu, Mariana Tomozei Cocoş) sau dimpotrivă de asceza cromatică (Gheorghe Mosorescu).

Aceasta prima editie a Bienalei de arte plastice „Cezar Ivănescu” este îmbogaţită de prezenţa unor tapiserii de o deosebită expresivitate şi rafinament, semnate de nume importante din plastica românească, cum sunt Gheorghe Gogescu sau Viorela şi Vintilă Mihaescu.

Portretul Zamfirei Bîrzu şi fotografiile pline de forţă evocatoare ale lui Eugen Harasim marchează în expoziţie chipul sever şi meditativ al poetului căruia îi este dedicată manifestarea.

Nu lipsesc din ansamblul expoziţional nici obiectul pictat (Vasile Pop-Negreşteanu), colajul textil (Sorina Fador Vădeanu, Mădalina Berzentu), diversele tehnici ale graficii (Cornelia Nicolaescu Burlacu, Magda Isăcescu, Laurenţiu Burlacu, Crenguţa Corina Macarie, Simona Soare, Xenia Stan) iar în zona artelor tridimensionale propun un incitant dialog între materie şi semnificaţiile dezvoltate Gheorghe Terescenco, Adrian Vădeanu, Eduard Costandache, Silviu Dan Pamfil, Cătălin Buruiană,
Gheorghe Nour.

Expoziţia organizată de Alexandru Pamfil reprezintă o premieră pentru Muzeul de Artă Vizuală. Răspunzând solicitării domnişoarei Clara Lucia Aruştei – fiica lui Cezar Ivănescu – de a marca memoria unuia dintre cei mai mari poeţi români contemporani, Alexandru Pamfil a transformat simpla reconstituire documentară a unei vieţi într-o manifestare al cărui deziderat este să deschidă o altă perspectivă asupra acestei personalităţi: aceea de sursă de inspiraţie pentru artele plastice.

Mariana TOMOZEI COCOŞ

Critic de arta

http://www.mavgl.ro/index.php