O să se răzbune iarna, iubito!
 Vom trage cu frânghiile săniile din cer
 până ce vin caii zăpezii.
 Vom lega clopotele de norii albi
 până se vor sparge ninsorile.
 Cu sunetele lor vor ucide tăcerea,
 ne va intra cenuşa în piele.
 O să încălzim hainele cu verile trecute,
 apoi vom trece pe pârtii ca vântul.
 Ne vom înghesui unul în altul sub pene
 şi ne vom sufla gândurile în piepturi.
 Focul va arde în noi mocnit,
 iarna va pleca singură.
