de un timp

mă gândesc doar la cuvânt

pe care îl aştept

parcă ai fi un dumnezeu

să-I dăm pace odată

să-L lăsăm să se nască liniştit

destul

Îl hulim apoi ne rugăm Lui de iertare

mă mir că ne mai ştie ca pe

ioan ana maria vasile ilie gheorghe elena matei

L-am târât şi în revoluţie

I-am imputat că nu împiedică moartea

de toate neputinţele noastre

de viaţă de mamă de copii

L-am învinovăţit

în versuri

pironeşte-mă

vreau să-ţi fiu eu

dumnezeul

fie-ţi iertate cuvintele

că nu ştii ce spui

când mă acuzi că te-aş fi putut salva

de la poezie

TrackBack URI for this entry

Commentarii (4)

Subscribe to this comment's feed

un manifest
scris de Iordache Cristi, 21 decembrie, 2011

care nu are legatura cu poezia decat in ultima unitate de patru versuri

• 
• +0
• 
• 

desigur
scris de Ottilia Ardeleanu, 21 decembrie, 2011

mă bucură interpretarea dumneavoastră.
mulţumesc,

Ottilia Ardeleanu

• 
• +0
• 
• 

...
scris de Conţu, 27 decembrie, 2011

Asta e, "... jpegul mamii ei de viaţă..."! Prea multe zoom-uri disparate, dezlânate, facile şi doar o singură sclipire. " ...Fie-ţi iertate cuvintele! :::"

• 
• +0
• 
• 

mă bucur,
scris de Ottilia Ardeleanu, 27 decembrie, 2011

aţi zis un lucru mare aici.

vă mulţumesc.

• 
• +0
• 
• 

Nume

Email

Titlu

Comentariu

mic | mare

Urmareste comentariile noi prin email (Doar pentru membrii inregistrati)

Am citit si sunt de acord cu Termenii si Conditiile de utilizare.

Introduceti caracterele afisate

Comenteaza