am împărţit viaţa în oameni
şi trăiesc
din fiecare câte puţin
chiar şi iubirea am tăiat-o
până nu a mai rămas
din mine
doar degetele conectate la inimă
fără să gândească
şi dacă îi întrebi ce au făcut cu viaţa mea
toţi neagă că m-ar fi văzut
vreodată
Trackback(0)
TrackBack URI for this entry
Commentarii (6)
Subscribe to this comment's feed
scris de Conţu, 08 ianuarie, 2012
Pe lângă acel "doar" în loc de "decât", n-am înţeles metamorfozarea aceasta " ... până nu a mai rămas / din mine / doar degetele conectate la inimă / fără să gândească..." ( mai gândeşti şi cu degetele? ). Referitor la întrebarea ce au făcut alţii cu viaţa ta, "împărţită în oameni", deduc că ai trăit " din fiecare puţin" sau prea puţin, adică te-ai cam împrăştiat!. Din codru cade-o rămurea / Ce-i pasă codrului de ea !
-
- +1
-
-
scris de Ottilia Ardeleanu, 08 ianuarie, 2012
trimiterea coşbuciană, ceea ce-mi spune că şi versurile de faţă au oarece poetică.
"Nu cerceta aceste legi,
Că esti nebun când le-nţelegi!"
mulţumesc frumos.
"Nu cerceta aceste legi,
Că esti nebun când le-nţelegi!"
mulţumesc frumos.
-
- +1
-
-
Comenteaza
Nu neg, poezia mi-a plăcut!