Furtuna străină / Vom fi
Furtuna straină
Mai toarnă-mi un pahar de vin divin, străine,
Să cred că iert şi-ngrop duhurile haine,
Mai stai aici cu noi, în linişte, depărtare,
Căci vom pleca, zâmbind, înspre uitare.
Mai picură-mi cuvintele din rai, furtună,
Să cred că fug de-o viaţă în minciună,
Mai cântă-mi cu rouă şi lumină de stele
Căci vom zidi, curând, destine paralele.
Mai lasă-mi din chitara de mir şi miluire
Să cred că încă sper la vis, la vlăguire,
Mai toarnă-mi în pahar venin divin, străine,
Căci furtuna e în noi, în suflete senine.
Vom fi
Spune-mi că timpul a rămas pictat
Pe ochii tăi deschişi de amintiri,
Arată-mi iar că visul ce a încetat
Va fi reînviat de alte povestiri.
Şopteşte-mi că încă mă poţi privi
În serile cu linişte închisă, ruginie,
Împietrind o viaţă ce poate izbăvi
Drumul călcat în noapte şi mânie.
Urlă-mi dorinţa în raze şi răsărit
Când mă încătuşezi cu veşnicie,
Acolo unde timpul şopteşte auit
Că nevom izbăvi întru zădărnicie.
TrackBack URI for this entry
Subscribe to this comment's feed
FELICITĂRI !!!!!