Ascult... Doar inima celor ce cântă...
Şi... câte-odată mai plâng;
Îmi place vioara duioasă şi sfântă
Ce-mi lăcrimează-n ochiul stâng.
Mai plec urechea la vorba copilei
Ce-odată-mi spusese râzând
Că nuferii-s taine adânci ale clipei,
Iar nopţile-s pierdute pe rând.
Când vise la lumânări aprinse cu lună
Şi când ursite-amintiri încet se sting,
Doar glasuri de iele în minte-mi răsună
Iar demonii greţii încerc să-i înving.
Acel sunet duios şi lin de vioară
Ce-aprinde iubirea din tălpi şi-o sărută,
Sucombă în basul morbid de chitară,
Iar portativul iubitei îl duce-n derută.
Şi totuşi... Ascult!... Un sunet încă suspină!
În minte-mi păşeşte pe urme de nori,
Din seninul speranţei vioara-n surdină
Ne cântă pe note petale de flori.
Iubito! Ce versuri de lapte îmi cânţi...
Ce taine de piatră şi-amare mi-ascunzi...
De ce cu-albastre note de „mi” mă alinţi,
Iar fiarele minţii-n adâncuri le-afunzi?
Dar nu mi-a răspuns privirea rece!...
Mă trezesc... Şi-n braţe-o strâng de dor,
În fiecare dimineaţă-i spun să plece,
Ca-n fiecare noapte să nu apuc să mor.
Trackback(0)
TrackBack URI for this entry
Commentarii (5)
Subscribe to this comment's feed
scris de Baicu Sorin Robert, 24 decembrie, 2011
Cand am citit aceste versuri mi-am dat seama prea tarziu ca am mai facut un pas spre divinitate..superb
-
- +2
-
-
scris de Chialda Radu Vasile, 24 decembrie, 2011
Multumesc mult... Nu credeam ca pot place oamenilor aceste versuri... multi ma apostrofeaza...
-
- +3
-
-
scris de Baicu Sorin Robert, 24 decembrie, 2011
Nunai infinitul poate intelege infinitul...
-
- +1
-
-
scris de Conţu, 27 decembrie, 2011
Modest. Convenţional. Banal. Să luăm câteva exemple : "...Şi când ursite-amintiri"...Când vise la lumânări aprinse cu lună...". "...Ce-aprinde iubirea din tălpi..". "...demonii greţii..."."...În minte-mi păşeşte pe urme de nori..". "...Ce taine de piatră şi-amare...". "...Ca-n fiecare noapte să nu apuc să mor...". "... versuri de lapte..." etc. Iubirea, spune cineva, e mister / iar ce-i care o cântă / sunt orbii, zise Homer.
-
- +0
-
-
Comenteaza
de nu mi-e dor
sa fac amor
in dotmitor...
forma fixa este alterata de silabele neaccentuate care poticnesc debutul unor versuri
de asemenea, nu se respecta pasul metric si lipsesc rime in strofele 2 si 6
apreciez in schimb partea de fond a poemului.