PUBLIC UNDERSTANDING OF SCIENCE

În ultimii ani, tot mai multe documentare de televiziune produse în Canada, S.U.A., Marea Britanie cât şi în alte ţări, difuzează zilnic aspecte legate de supravieţuirea umană în condiţii extreme. Se studiază cel mai mult influenţa hipotermiei asupra organismului, impactul psihologic al supravieţuirii în natură, chiar al naturii dezlănţuite şi confruntări periculoase. Rezultatele acestor experimente nu sunt deloc încurajatoare: organismul uman poate supravieţui perioade de timp limitate în condiţii extreme, iar dacă acestea nu revin la parametrii specifici existenţei corpului fizic, atunci acesta nu are şanse de supravieţuire.

Se pune întrebarea: de ce se difuzează şi se produc aceste filme ? Răspunsurile pot fi speculative: de la cererea pentru senzaţional, la educarea maselor pentru conştientizarea pericolelor legate de o posibilă supravieţuire, fie ea şi accidentală, în condiţii extreme.

Un fapt este sigur: omul nu poate supravieţui în afara mediului artificial pe care şi l-a creat, iar societatea modernă nu poate subzista în condiţiile din Evul mediu, dacă ar fi confruntată cu o „reîntoarcere” forţată la acesta sub impactul schimbărilor climatice abrupte. Probabil ar fi necesare pregătiri mult mai concrete, coordonate pe baza unor criterii ştiinţifice bine elaborate fără a ne limita la prezentări mediatice, mai mult sau mai puţin senzaţionale. Ele ne arată situaţia în care ne aflăm, dar soluţiile se află în acţiunile şi atitudinile fiecăruia în raport cu înţelegerea şi credibilitatea pe care o acordăm acestei situaţii.

Dacă ne lăsăm influenţaţi de ideile altora, inclusiv cele descoperite în această publicaţie, dar nu le înţelegem în profunzime şi în ansamblul lor, atunci orice demers este eşuat din start. Înainte de a crede într-o idee este necesar să o înţelegem şi să o adaptăm nevoilor noastre. Oamenii de ştiinţă au nu numai rolul de a descifra enigme şi descoperi soluţii pentru unele probleme, ci şi acela de a descoperi mijlocul prin care rezultatele muncii lor pot fi înţelese şi aplicate de oameni cu pregătire medie. Înţelegerea problemei schimbărilor climatice necesită eforturi deosebit de mari, cooperări bazate pe un interes comun, acela al asigurării supravieţuirii speciei umane în secolul următor.

Acest aspect a favorizat apariţia unui nou concept şi poate a unei discipline de studiu, Public Understanding of Science, care s-ar traduce prin două idei care sunt simultan respectate:

1.    Prezentarea cercetărilor şi rezultatelor ştiinţei într-o formă accesibilă pentru nespecialişti,

2.    Înţelegerea de către nespecialişti a modelului ştiinţific despre lume şi a mesajului acestuia.

Oameni de ştiinţă, avocaţi şi formatori de politici şi strategii citează deseori fraza „înţelegerea ştiinţei de către public”, dar rareori pot defini ce înseamnă aceasta. Sensul acestei fraze depinde de problema vizată, precum diagnosticarea unor probleme sociale, caracterizarea unor iniţiative instituţionale sau descrierea completă a unor organizaţii. Uneori termenul e utilizat pentru a dezbate o problemă militară în cadrul unei confruntări politice.

Dacă publicul ar înţelege mai bine problema, atunci conflictul s-ar rezolva mai uşor. Un om de ştiinţă a publicat un raport despre creaţionism într-un articol publicat în PBS NewsHour, în care a făcut unele aprecieri despre implicarea ştiinţei în modă, afirmând:”A înţelege procesul ştiinţific care se aplică acolo este în mare parte sortit eşecului. Din nefericire, Statele Unite se situează mult în spate, în termeni de apreciere şi înţelegere ştiinţifică.”^1,2

Un articol din Irish Times descria în detalii, efortul oamenilor de ştiinţă de la Colegiul Universităţii din Dublin de a prezenta „principala incursiune în domeniul înţelegerii ştiinţei de către publicul larg” alimentând o întrecere între cercetătorii universităţii în scopul obţinerii celei mai bune audienţe şi înţelegeri de către public a muncii lor de cercetare. „Încercăm să cucerim publicul şi să mediatizăm ştiinţa şi rezultatele ei spre un auditoriu cât mai larg”, …, „trebuie să comunicăm publicului şi comunităţii oamenilor de afaceri cercetările şi rezultatele acestora, pentru care se cheltuie banul public colectat din taxele şi impozitele sociale” a menţionat biochimista Annette Forde.^3,4,5

În prezent, cercetători renumiţi au fost onoraţi cu titluri universitare speciale pentru contribuţia lor în domeniul „Public Understanding of Science”. Printre ei se numără Richard Dawkins de la Universitatea Oxford, fizicianul Lawrence Krauss şi astronomul Carl Sagan. În domeniul ştiinţelor pământului şi ale atmosferei putem menţiona numele celor ale căror lucrări şi puncte de vedere au fost deja citate în această carte precum Gary Glatzmeier, Kevin Trenberth, William Curry, Bill McGuire, Rob Coe, David Crichton şi alţii.

Se observă o nevoie tot mai acută a promovării ştiinţei către public din două motive: în primul rând justificarea fondurilor alocate cercetării din bani publici şi în plan secundar încurajarea publicului de a participa activ la tehnologizarea societăţii adaptându-se noilor cerinţe pentru a deveni buni consumatori de produse tehnice şi medicale. Aceste două deziderate nu au nici o legătură cu ridicarea nivelului de înţelegere a elementelor ştiinţei de către public, ci doar a acelor aspecte care le permite să înţeleagă că în permanenţă pot cumpăra un nou produs pentru aşa numitul „home entertainment” (divertismentul de acasă) şi la ce este bun acest produs.

Deasemenea, prin „Public Understanding of Science” nu se urmăreşte promovarea unui mod de viaţă în acord cu principiile de sănătate şi bunăstare ci doar acele aspecte care să permită publicului achiziţionarea celor mai noi medicamente, produse alimentare şi aparatură, indiferent de efectul acestora pe termen lung.

Într-un studiu realizat de Parlamentul Britanic s-au postulat câteva principii redefinindu-se conceptul prin „înţelegerea chestiunilor ştiinţifice de către cei care nu sunt experţi”, la care au adăugat faptul că „există o falsă apreciere legată de problemele care apar în relaţia dintre ştiinţă şi societate, bazată pe nivelul de ignoranţă şi confuzie în care e menţinut publicul, … , deoarece promovarea unei activităţi susţinute de înţelegere la nivel public, acesta poate fi adus la nivelul de cunoaştere … unde totul va merge bine”.^6,7

Putem observa cu toţii cât de bine este promovată ştiinţa şi cunoaşterea în România. Acelaşi studiu al Parlamentului Britanic a accentuat conceptul prin fraza „implicarea publicului în ştiinţă şi tehnologie, astfel încât ambele părţi să promoveze un dialog eficient bazat pe încredere şi valori sociale” la care se pune accentul pe „formarea de opinii în avantajul ştiinţei şi al progresului”. În prezent, tot mai mulţi oameni de ştiinţă, avocaţi şi formatori de politici şi strategii s-au aliat în favoarea acestor principii deoarece ele au permis identificarea a cinci domenii distincte ale conceptului de „Public Understanding of Science”.8

RECOMANDA ACEST ARTICOL...

Inapoi - Inainte >>