LITERATURA ŞTIINŢIFICA PRACTICA

Aceasta se referă la acea cunoaştere care e necesară rezolvării unor probleme din viaţa de zi cu zi precum decizii pe plan financiar sau schimbarea unei siguranţe la automobil, a unui corp de iluminat sau împachetarea şi despachetarea unui produs, respectiv punerea sa în funcţiune şi utilizare corectă. Este binecunoscut faptul că majoritatea cetăţenilor americani nu înţeleg setările unui videorecorder şi nu ştiu cum funcţionează un termostat.^9,10

LITERATURA ŞTIINŢIFICA CIVICA

Aceasta se referă la nivelul de înţelegere a unor termeni ştiinţifici astfel încât să poată fi prezentat un buletin de ştiri sau un scurt reportaj care să promoveze anumite puncte de vedere asupra unei probleme complexe, precum cea a schimbărilor climatice.

Expertul în politici ale ştiinţei, Jon Miller a realizat o măsurătoare a nivelului de literatură civică ştiinţifică în rândul reporterilor şi jurnaliştilor punându-le anumite întrebări precum ce este ADN-ul, ce este o moleculă, sau dacă interiorul Pământului este fierbinte sau dacă antibioticele omoară atât viruşi cât şi bacterii. Un alt aspect al literaturii civice ştiinţifice implică înţelegerea metodologiei de investigaţie ştiinţifică, recunoaşterea ştiinţei în calitatea ei de formatoare de teorii, respectiv de verificare sistematică de propoziţii şi idei.^6,7

Miller a măsurat şi acest element prin întrebări de verificare a cunoştinţelor reporterilor care trebuie să răspundă cât mai corect la chestiuni de genul „ce înseamnă a studia ştiinţific, …, ce înseamnă logica design-ului experimental, grupuri de control, efectul placebo, etc.”.^6,7

Probabil ar fi util, ca şi în România, să se promoveze profesia de jurnalist de ştiinţă, emisiuni de ştiinţă pentru cei care nu sunt experţi, iar acestea să fie sponsorizate din banii publici, deoarece nici un om de afaceri nu va considera util prezenţa unui clip publicitar într-o emisiune de ştiinţă.

Mulţi oameni de ştiinţă, avocaţi şi formatori de politici şi strategii au votat în favoarea implicării aspectului ştiinţific în domeniul deciziilor sociale şi nu cel economic. Se pune întrebarea dacă politica în domeniul climatic sau al sănătăţii ar trebui condusă pe baza unor decizii pornind de la raţiuni economice şi nu ştiinţifice ? Oare cercetarea în domeniul celulelor stem ar trebui să se fundamenteze pe dezbateri ştiinţifice sau pe discuţii moral-religioase ? În formularea răspunsului la aceste întrebări apare teama ca autorităţile să piardă de sub control mecanismul economic, dublată de creşterea autorităţii ştiinţei în domeniul culturii. Se ştie că orice demers în favoarea ştiinţei, poate aduce ridicarea nivelului maselor de la starea de lipsă a oricărei raţiuni la o minimă raţiune.

LITERATURA ŞTIINŢIFICA INSTITUŢIONALA

Se referă la politicile ştiinţei şi finanţarea acesteia, desfăşurarea activităţilor controversate precum clonarea, şi altele. Se pune întrebarea dacă ştiinţa informează instituţia care îi stabileşte politica şi dacă un cetăţean poate identifica liderii marilor instituţii ştiinţifice ? Ce înseamnă echitate ştiinţifică?^8,1,2

Cercetătorii britanici Patrick Sturgis şi Nick Allum au comentat acest aspect într-un studiu în care se menţiona că dacă ceva merge prost (în ceea ce priveşte ştiinţa sau cercetarea), precum apariţia fraudei, conducere inechitabilă sau corupţie, atunci acei cetăţeni, care au o mai bună înţelegere ştiinţifică asupra unei probleme (precum cea a schimbărilor climatice) vor fi capabili să atribuie motivul unor factori de natură politică şi socială decât a un ei instituţii care „brusc” a devenit incapabilă, prost informată sau membrii acesteia fac greşeli ce nu au nici o legătură cu nivelul lor de pregătire.^3,4

PROTESTUL CELOR 10.000 OAMENI DE ŞTIINŢA

Un exemplu remarcabil în acest sens este menţionat de Jonathan Amos jurnalist de ştiinţă al BBC News, San Francisco pe data de 20 decembrie 2006 care se referă la un protest al peste 10.000 oameni de ştiinţă americani, printre care 52 de laureaţi ai premiului Nobel, care se opun amestecului politicienilor în procedurile şi rezultatele ştiinţifice. Pe lista principalelor acuzaţii se menţionează schimbările climatice. Prin aceasta se cere restaurarea integrităţii ştiinţei în politica guvernului.^11,12

Conform Uniunii Oamenilor de Ştiinţă Îngrijoraţi, rezultatele cercetărilor sunt prezentate publicului într-o formă alterată din motive politice. Se spune că oameni de ştiinţă, angajaţi ai unor agenţii federale au fost obligaţi să modifice rezultatele pentru ca acestea să fie în acord cu iniţiativele politice. Uniunea Oamenilor de Ştiinţă Îngrijoraţi a emis un ghid de la „A la Z” care prezintă zeci de acte de cenzură şi implicare a factorului politic în ştiinţă, în domenii care se întind de la schimbări climatice până la educaţia sexuală.¹¹

În ultimii ani, Casa Albă a cenzurat rezultatele Agenţiei de Protecţie a Mediului şi ale Administraţiei Naţionale a Medicamentelor şi Alimentelor datorită unui parlamentar care a ridicat semne de întrebare asupra integrităţii ştiinţifice. „Este foarte greu să faci politică eficientă fără ştiinţă de calitate darmite cu ştiinţă de proastă calitate”,…,”în ultimii ani, am asistat la creşterea uzului ştiinţei pentru abuzuri politice, şi aş spune că am asistat la o promovare a ştiinţei de proastă calitate în domenii strategice precum schimbări climatice, securitate şi pace internaţională şi resurse de apă potabilă,” a afirmat Dr Peter Gleick, preşedintele Institutului Pacific pentru Studii în domeniul Dezvoltării, Mediului şi al Securităţii.¹²

Afirmaţia a fost prezentată de către autorul ei în cadrul întâlnirii anuale a Uniunii Americane de Geofizică. În anul 2005, au început pentru prima dată discuţiile pe această temă, când cercetătorului Dr James Hansen i s-a interzis să vorbească în Media despre schimbările climatice. Un susţinător de-al său, Michael Halpern a declarat la BBC News că „Această afirmaţie ştiinţifică, semnată în prezent de peste 10.000 de cercetători, aparţine atât celor reprezentaţi politic de către partidul aflat la guvernare cât şi de partidul din opoziţie, începând din perioada preşedintelui Eisenhower şi ea nu reprezintă o chestiune de genul afaceri ca de obicei, şi doresc stoparea imediată a acestei practici !”¹²

Sursă de informare: http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/6178213.stm

PROFESORII DE ŞTIINŢA DIN STATELE UNITE REFUZA 50.000 DVD-URI !!

Vreţi 50.000 de DVD-uri gratis ?? Asociaţia Naţională a Profesorilor din Statele Unite nu le vrea, chiar dacă (sau tocmai pentru că, n.t.) e vorba de „An Inconvenient Truth”, celebrul film despre schimbări climatice care a fost selectat pentru a fi prezentat tuturor copiilor de gimnaziu în Suedia şi Norvegia.¹³

Oare de ce ? Deoarece, conform unuia dintre producătorii acestui film, Laurie David, asociaţia profesorilor ar fi  acceptat câteva milioane de dolari de la companiile petroliere (inclusiv Exxon Mobil şi Shell). „Mai mult decât atât”,… , „Asociaţia Profesorilor a promovat interesele companiilor” a afirmat David în Washington Post în 26 noe.2006, la care Jodie Peterson, reprezentantă a Asociaţiei Profesorilor a răspuns

“Nu e adevărat”, … , „comisia directorilor a trebuit să aprobe fondurile înainte ca acestea să fie cerute. Nimeni nu ne-a dat bani cu condiţiile acelei promovări. Nu ne-a cerut nimeni să-i promovăm.”¹³

În timpul unui interviu acordat postului de radio naţional National Public Radio, preşedintele ales al Asociaţiei Naţionale a Profesorilor , Jonathan Witsett a precizat că ar fi acceptat donaţia generoasă dacă nu ar fi fost vorba de plata a 250.000 $ către difuzori (care pretind de obicei 30% din costul produsului, estimat de ei probabil la 15$ - adică ar fi fost vorba de 5$/DVD, n.t.)¹³

În timp ce „o grupare” doreşte promovarea filmului în cât mai multe ţări, „o altă grupare” doreşte exact contrarul. Ambele situaţii reprezintă una şi aceeaşi manipulare discretă, deoarece filmul nu promovează adevărul ci exclusiv interese politice şi economice. Trăim chiar acum momente de cumpănă în care site-urile acreditate despre schimbări climatice, suferă „cosmetizări” sub impactul generos al fondurilor guvernamentale care vin să sprijine cercetările şi laboratoarele (ameninţate, până nu demult cu, … dispariţia, pe motiv că înghit bani pentru a produce „teorii”) după cei 10 ani de insitenţă a vocilor oamenilor de ştiinţă.

RECOMANDA ACEST ARTICOL...

<< Inapoi - Inainte >>