ARTICOLE
Miez de intelepciune
Pogorarea Duhului Sfant | Pogorarea Duhului Sfant |
|
|
| Scris de Ioan Ciorca | |
| Sunday, 13 July 2008 | |
|
Faptele Apostolior - Fragment din Noul Testament, in versuri -
- Pogorarea Duhului Sfant - 1. In ziua, care se numea A Cincizecimii, se gasea Ceata apostolilor, toata, In acel loc, iar, adunata. 2. Din cer, deodata, a venit Un sunet, ca un vajait De vant puternic, si-a umplut Casa in care au sezut. 3. Atuncea, niste limbi de foc Ivitu-s-au, in acel loc, Peste intreaga adunare, Si-n urma, peste fiecare Din cei prezenti, s-au aşezat. 4. In felu-acesta, imediat, De Duhul Sfant, ei s-au umplut Si-apoi, cu toti-au inceput - Cum le da Duhul, sa vorbeasca - In alte limbi, sa glasuiasca. 5. Ierusalimul gazduia, Pe multi, in vremea aceea. Alaturi de Iudei, erau Oameni cucernici, cari veneau Din neamurile cate sint Azi, risipite, pe pamant. 6. Cand sunetul s-a auzit, Multimea, grabnic, a venit Si a ramas incremenita, Vazand minunea savarsita, Caci auzeau, pe fiecare Dintre apostoli, vorbind tare Si pe-ntelesul tuturor, In limbile noroadelor, Care-n Ierusalim erau. 7. Uimite, gloatele-si ziceau: "Priviti-i dar, pe fiecare. Nu sunt din Galilea, oare? 8. Cum pot, atunci, sa ne vorbeasca, In limba noastra, parinteasca? De unde, oare, au stiut, Limbile-n care ne-am nascut? 9. Suntem Parti, Mezi si Elamiti; Locuitori multi sunt veniti De prin Mesopotamia, Iudea, Capadocia; Uni-s din Pont; alti-au venit Din Asia; multi au sosit 10. Din Frigia, Pamfilia, Egipt, dar si din Libia - Dinspre Cirena; oaspeti sint Veniti, de pe-al Romei pamant; Avem Iudei sau prozeliti; 11. Cretani si-Arabi mai sunt veniti. Cu toate ca noi multi suntem, Iata dar, ca acum, putem Ca fiecare-n limba lui, Despre lucrarea Domnului, Sa afle, prin vorbirea lor, Caci se-adreseaza tuturor." 12. Toti se inghesuiau sa-i vada Si nu stiau ce sa mai creada. Unii, pe altii, se priveau, Nedumeriti, si se-ntrebau: "Ce-nseamna asta, fratilor?" 13. Dar altii, batjocoritor, Ziceau si aratau spre ei: "Sunt plini de must oameni-acei! Nu-i auziti? Nu-i vedeti oare?" 14. Petru se ridica-n picioare, Intre cei unspe; a privit, In jurul sau, si a vorbit: "Ma ascultati barbati Iudei! De-asemeni, ascultati toti cei Cari, in Ierusalim, sunteti! 15. Oameni-acestia nu sunt beti, Asa precum va-nchipuiti, Caci este - precum bine stiti - Al treilea ceas din zi. Deci, voi 16. Care, mirati, priviti, la noi, Acum vedeti ca se-mplineste Chiar ceea ce Ioel vesteste: 17."Domnul a zis: "Din Duhul Meu, Peste orice faptura, Eu, Cand vremea o sa se-mplineasca, Turna-voi. Au sa prooroceasca Ai voşti' copii. De-asemenea, Tinerii vostri vor avea Vedenii. Visuri vor fi date, Batranilor, spre-a fi visate. 18. Da! Chiar si peste robii Mei - Insa, nu numai peste ei, Ci si peste roabele Mele - Turna-voi, in zilele-acele, Din al Meu Duh, de-au sa vorbeasca Cu totii si-au sa proroceasca. 19. Semne, in cer, vor fi facute, Iar, pe pamant, vor fi vazute Minuni, sange si fum si foc; 20. Soare nu va mai fi, deloc - In bezna, el se va preface, Iar luna, sange, se va face. Toate acestea au sa fie, Mai inainte ca sa vie Mareata zi, stralucitoare, 21. A Domnului. Atunci, cel care Cheama Numele Domnului, Primi-va mantuirea Lui."
- Cuvantarea lui Petru - 22. "Voi toti, care sunteti veniti Aici, barbati Israeliti, Sa ascultati aste cuvinte Si-apoi, luati bine aminte, La tot ce eu va voi fi spus. Pe-acel Nazarinean, Iisus, De Dumnezeu adeverit Prin semne ce le-a savarsit Plin de putere, L-ati vazut. Minunile ce le-a făcut Domnul, prin El, de-asemenea. Voi stiti si ce lucruri facea, Caci El, pe fata, a lucrat. 23. Omul Acesta a fost dat, Pe-a voastra mana - tineti minte? - Cum hotarat-a, din 'nainte, A Domnului ştiinţă. Voi, Grabnic, L-ati rastignit apoi, Si L-ati ucis - cum bine stiti! - Prin mana celor dovediti A fi fara de lege. Dar, 24. L-a inviat Dumnezeu, iar. Al mortii lant, Domnul l-a frant, Eliberandu-L, din mormant, Pentru ca moartea nu putea, In stapanire, a-L avea. 25. David, de El, zisese: "Eu, In fata-L am, pe Dumnezeu. El, dreapta mea, se dovedeste Si, tot mereu, ma insoteste, Fiindu-mi sprijin, ne-ncetat. De-aceea, nu m-am clatinat. 26. De-aceea, limba mi-e voioasa, Iar imima mi-e bucuroasa; Chiar trupul imi e fericit, Caci in nadejde-i odihnit, 27. Pentru ca stiu, prea bine, eu, Ca n-ai sa lasi sufletul meu Sa stea-n a mortii Locuinta Si stiu ca nu e cu putinta Sa lasi sa vada Sfantul Tau, Cum putrezeste trupul Sau. 28. Mi-ai deslusit calea, spre viata Si-apoi, cu starea Ta de fata, Ma vei umplea de bucurie." 29. Cat despre David, cum se ştie, Sa-mi fie dar ingaduit, Ca sa va spun ca a murit Si ca se află ingropat. Mormantul lui e aşezat, Aici, la noi, in acest loc. 30. David a fost, insa, prooroc Si a stiut ca Dumnezeu - Precum la-ncredintat mereu, Prin juramant - va ridica Si pe-al sau tron îl va urca, Pe un urmas al lui. Astfel, 31. A proorocit si-a vorbit el Despre-nvierea lui Hristos, Atuncea cand a zis ca jos, In Locuinta mortilor, Supus putreziciunilor, Sufletul nu-i va fi lasat, Nici trupul nu-i va fi culcat. 32. Iata dar, ca pe-acest Iisus, Domnul - asa precum v-am spus - L-a inviat, iar noi putem A zice, martori ca-I suntem. 33. S-a inaltat, la locul Lui - In cer - la dreapta Domnului, Iar Duhul Sfant, fagaduit De al Sau Tata, L-a primit Si-apoi, din El, El a turnat, Tot ce-ati vazut si-ati ascultat. 34. David, in cer, nu s-a suit; Ci, in ast fel, el a vorbit: "Domnul a zis, Domnului meu: 35. "Sa stai la dreapta Mea, mereu, Pana cand voi gasi o cale, Prin care, sub talpile Tale, Dusmanii, sa Ti-i pot a pune". 36. Iata ce am a va mai spune, Acuma, voua, despre El: Tu, casa a lui Israel! Iisus, pe care L-ai vazut Aici, afla c-a fost facut, De Dumnezeu, Domn şi Hristos. Din ceruri, El venit-a jos, La tine; insa, L-ai primit Cu ura, si L-ai rastignit!"
- Cei dintai creştini - 37. Ascultatori-au fost patrunsi, De aste vorbe, si strapunsi De ele-n inimi, s-au simţit, Caci zisera: "Noi am gresit! Dar ce sa facem, fratilor?" 38. Petru raspunse, tuturor, De-ndata: "Ascultati! Sa stiti, Trebuie sa va pocaiti Si fiecare dintre voi Sa fie botezat apoi, Spre stergerea pacatelor, In Numele mantuitor, Al Domnului Hristos Iisus, Urmand ca sa primiti, de sus - Din ceruri deci - Duhul Cel Sfant, In dar, dat voua, pe pamant. 39. A fost asta fagaduinta, Facuta oricarei fiinta, Din lume: ea e pentru voi, Pentru copiii vostri-apoi, Si pentru toti cari, pe-al lor drum, Departe sunt, de ea, acum, In orisicat va fi de mare Numarul celora pe care O sa ii cheme Dumnezeu, La El, prin vremuri, tot mereu." 40. Astfel, Petru marturisea, Dadea indemnuri si zicea: "Grabiti-va ca mantuiti, Din ast neam ticalos, sa fiti!" 41. Acei ce-i ascultau vorbirea, Primindu-i propovaduirea, Indata, s-au si botezat Si astfel, s-au adaugat, Atuncea, la numarul lor - La cel al ucenicilor, Fiind, în randul, lor cuprinsi - Aproape de trei mii de insi. 42. Pe-apostoli, ei ii ascultau Si, impreuna, staruiau, In dreapta lor invatatura Si in frateasca legatura. Tot impreuna se aflau Si-atunci cand painile frangeau, Obisnuind sa se adune, Spre-a se uni, in rugaciune. 43. De frica, plini, cu toti erau, Iar, prin apostoli, se faceau Minuni si semne, ne-ncetat. 44. Cei ce-au crezut, s-au adunat, Cu totii, la un loc, si-aveau - Toate - de obşte. Isi vindeau - 45. Multi dintre ei - ogoarele; Alti-si vindeau averile, Iar banii erau impartiti, Dupa nevoi; si nelipsiti, 46. Din Templu, zilnic, ei erau. Acasa, painile frangeau, Luand hrana, in curatie De inima si bucurie. 47. Oriunde se aflau, mereu, Il laudau pe Dumnezeu. Intreg norodul ii iubea, Iar Domnul, ne-ncetat, sporea Numarul lor, cu noi veniti, Cari si ei fost-au mantuiti.
Ioan CIORCA Trackback(0)
Comentarii
(0)
Copyright 2007. All Rights Reserved. |
| Urmator > |
|---|

















