Toamna mea
Toamna aceasta mi-e scrisă-n destin
Cu frunze pălind sub pribege-adieri
De vânt… port în mine sălbaticul chin
Şi-altar îmi zidesc din tumult de tăceri.
Cu râuri de soare îmi scald dimineţi
Cuminte, albastrul de cer mă-nfăşoară,
Sub flori ce se sting, îngropate-n tristeţi
Zac muguri de gânduri ce mă-nfioară.
Când stelele cad peste ierburi uscate
Pe umerii gârbovi se-aştern, ruginii,
Speranţe ce-au fost până ieri nestemate
Acum… rătăcite-s prin câmpuri pustii.
Mi-e toamnă în suflet şi lacrimă cerul
Când cioburi de vise se sparg, rând pe rând
Prin ploaia de gânduri pluteşte misterul
Şi-un dram de speranţă nectar picurând.
Un lut frământat în licorile toamnei,
Un crez în Lumină şi-n gândul de bine,
Voaluri de-aramă ascund chipul „doamnei”
Marame de doruri de oameni şi-albine...
Te rog, toamnă
Toamnă ruginie,
revarsă lacrima ploii tale
pe lutul meu arid
şi unduie-te-n falduri de frunze
pe-alei de gând
spulberând temeri
pe fruntea-mi obosită
aşează-ţi hambarele liniştii
şi-ascunde-mi ridul durerii
în mustul roadelor tale.
Toamnă aurie,
ţese-mi din raze veşmânt
şi-mbracă-mi tristeţea-n Lumină
tu dăruie-mi har în cuvânt
şi-alungă himerele stranii
departe de lume
departe de mine...
Te rog, toamnă,
renaşte-mi speranţa
cu picuri de mir,
hrăneşte-mi ogorul
iar floarea iubirii
ocroteşte-o-n tăcere
sub stele-Pleiade
revarsă-te, toamnă,
îţi scaldă lin trupul
splendoarea celestă
răsfaţă-te, doamnă,
învie-mi tu lutul
şi-mbracă-n iubire
suflarea terestră.
Dor, tristeţe, toamnă...
Sunt roaba gândurilor zămislite
În zorii înroşiţi sau miez de noapte,
Pierdută-n vraja clipelor tihnite
Când rătăceam în tainicele-ţi şoapte.
Pe cerul straniu, pâlpâiri de stele,
În suflet toamn-aprinsă de iubire
Miresme scurse-n rugi de tufănele
Pe ramuri reci, mici muguri de-mplinire
Alei întortocheate, labirinturi,
Frânturi de viaţă-n spectrul aşteptării
Furtuni de vise stinse în săruturi
De pescăruşi pribegi deasupra mării.
Se-ascund în veşnicia neuitării
Comori de suflet, în căuşul palmei,
Cu picuri din rugina depărtării
E dorul tău...tristeţea lin-a toamnei.

scris de Georgeta Resteman, 24 octombrie, 2011
scris de Chialda Radu Vasile, 24 octombrie, 2011
Plus... bonus... Aplauzele mele pentru ilustratii in cuvinte ale atoamnei...








PRIMUL comentariu
PRIMUL care vă felicită pentru acest poem sublim !!!