Ziua de 15 iunie sărbătoare naţională

Nu am fi revenit asupra articolului Semnături pentru canonizarea lui Mihail Eminescu(Revista Clipa, nr.742, SUA), dacă într-un merituos material, care s-ar fi bucurat de o largă mediatizare, Campanie pentru Sfântul Mihail Eminescu, semnat de Mihaela Moraru, apărut în Evenimentul Zilei, din 28 martie 2006, nu s-ar fi strecurat o eroare care ne face deservicii: "Semnatarul petiţiei propune chiar şi mutarea Zilei Naţionale a României de la 1 Decembrie, pe 15 iunie". La solicitarea Mihaelei Moraru,  cunoscutul eminescolog, prof. univ. Ion Buzaşi,  îi răspunde:    "Având în vedere că biserica a canonizat personalităţi, precum Ştefan cel Mare sau Constantin Brâncoveanu, eu aş acorda semnătura mea şi pentru Mihail Eminescu. În nici un caz însă pentru modificarea datei la care sărbătorim Ziua Naţională. Canonizarea poetului ar putea fi hotărâtă pentru versul său şi ca semn de preţuire. In acelaşi timp însă, consider că Eminescu ar putea fi cinstit mai mult doar prin simpla citire a operelor sale". Reţinem şi răspunsul Silviei Pop, preşedinta Despărţământului Timotei Cipariu-Blaj, al ASTRA: "Este o iniţiativă formidabilă şi sunt gata să mă implic în strângerea de semnături. Mai ales că în acest an sărbătorim 140 de ani de la popasul lui Mihail Eminescu la Blaj." Primarul Blajului, Simion Alexandru Băcilă, a răspuns pragmatic: "Îi las să se pronunţe pe cei cu un alt nivel de înţelegere asupra fenomenului. Nu m-aş implica în mod direct într-o asemenea acţiune, însă dacă mi se va cere sprijinul, îl voi acorda." Dacă Mihaela Moraru ar fi citit cu atenţie articolul nostru, ar fi reţinut ceea ce am scris, concluzionând: "Cu Eminescu ne asigurăm viitorul, întărind unitatea de neam şi teritoriu. Ziua înaltului spirit eminescian preotector, ca sărbatoare naţională, este uşor de asumat, având în vedere că Eminescu, de ziua sa, este sărbătorit la nivelul întregii ţări şi în afara ei…Vom sărbători România, la modul plenar, de două ori, la 1 Decembrie şi la 15 Iunie."
Pe 21 martie, în Jurnalul National, Lucian Dobrater, având în vedere articolul nostru, a scris o scurtă relatare de presă, cu un titlu demn de reţinut: Eminescu ar putea fi canonizat.
Activitatea de strângere de semnături pentru canonizarea lui Mihail Eminescu  poate fi înţeleasă şi ca un sondaj în legătură cu receptarea populară şi nu numai a sfinţeniei lui Eminescu, aşa cum a fost receptat şi numit (cel) Sfânt şi Ştefan cel Mare, cu mult înainte ca biserica să-l fi canonizat ca Drept Credinciosul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Subliniem, Sfânt a fost preluat de biserică de la preoţimea colectivă, de la românii ortodocşi mireni.
Intr-un alt articol, Dumnezeiescul Mihail Eminescu, menţionam că pentru Eminescu idealul absolut de frumuseţe şi spiritualitate este Fecioara Maria. Dumnezeu se lasă descoperit. Hyperion i se adresează cu cuvintele Părinte şi Doamne.
 Pentru cine doreşte să citeasacă  alt fel de studii, altele de cum am fost obişnuiţi, semnalăm, Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, Chipul Mântuitorului în gândirea lui Mihail Eminescu, Studii teologice, an XLIII, 1991, nr.1, p. 45-54, Arhim. B.V. Anania, Drama divină a lui Hyperion, Telegraful Roman, nr. 17-20, 1983. Pr. Prof. Dr. Cezar Vasiliu, Universite de Sherbrooke, având în vedere studiul lui Bartolomeu Valeriu Anania, azi mitropolit, scrie: "În altă ordine de idei, sunt cercetători avizaţi care consideră că una din sursele de inspiraţie ale celebrului poem Luceafărul este prologul Evangheliei după Ioan. Hyperyon este o entitate increată, coexistând din eternitate cu Părintele său, părtaş cu acesta la crearea lumii, întrupat cu menirea de a lumina făpturile şi în imposibilitatea ontologică de a părasi condiţia lui divină. In el se concentrează atât Logosul primordial, cât şi cel întrupat, Eminescu găsind în universul creştin un filon de aur pentru poezia sa" (Aspecte creştine în lirica eminesciană, Observatorul, din Canada, 12-I-2006).

RECOMANDA ACEST ARTICOL...

<< Inapoi - Inainte >>