Într-o cutie de carton pictată în culorile cerului erau aruncaţi cinci îngeri. Înauntru era întuneric şi foarte rece. Amorţeala şi nemişcarea erau proprietăţile cutiei. De sute de ani însă, nimeni nu mai deschisese cutia, uitată pe marginea unui raft, printre câteva cranii şi rămăşiţe de amfibieni, printre borcane pline cu ochi de şarpe în formol şi cărţi de vrăjitorie prăfuite de timp. În cutiuţă, statuetele de îngeri coloraţi erau împresuraţi de pânze de paianjen şi îngropate în câţiva centimetri de praf.