Ielina

Ea a văzut la ceas de foc în crâng

poiana-n care ielele se strâng,

sub jarul unui gând de umbră ce-i

răscruce-aprinsă-n jocul de idei.

Ea e făptura despre care spun

ceilalţi că este un poet nebun.

Cea care-n crâng, la vreme de noroc,

văzut-a-ncins al ielelor soroc,

război de suflet şi-a dorit să-nşire,

să  ţeasă-n seară basmul de iubire...

Dar ielele au pedepsit-o crunt

pe fata care le-a văzut jucând :

neîntâlnindu-te-mi răscumpăr vina

de-a fi proscrisa ielelor,  Ielina.

Flori şi fructe

Crini şi soc, vâsc şi dor, frunze gri.

Dac-aş şti că te-ntorci, aş clădi.

Mărgărit, mosc şi jar, fructe vii.

Dac-aş şti că te-ntorci, aş sădi.

Joc de fân, grâu şi meri, bucurii.

Dac-aş şti că te-ntorci, aş trăi.

El, cel care

Stai în faţa mea, strop arar de vin,

să m-atingă gândul rece mai puţin.

Stai asupra mea, strop pătrat de rouă,

să mă rupă gândul cât mai greu în două.

Stai în mintea mea, strop crescut în jar,

 să-mi aud suflarea rar, mai rar, mai rar...

Stai pe suflet, umbră, scut la tot şi toate,

să nu mă rănească, el, cel care poate.

Grâuian

La gura sobei toarce basmul blând,

ca o pisică moale, la căldură,

se-nşiră iţe despre dor şi ură,

ţesute-n ţara Regelui Nicicând...

şi-n zarea frântă-a unui fost elan

cu coarne preschimbate-n colb de aur,

stau patru gnomi, un urs şi un balaur,

iar eu n-am să ajung la Grâuian.

RECOMANDA ACEST ARTICOL...

Comentarii (2)

Spune-ti parerea !

Nume

Email

Titlu

Comentariu

Introduceti caracterele de mai sus

Adauga comentariu