Se precipită o dragoste îndrăcită,
am căzut în vâltoare,
neglijent, somnul simţurilor
mă obligă şi mă cheamă
să-mi asmut câinii
eliberaţi din lanţ.
fără să-mi evaluez puterea,
lovesc pragul de sus,
când ziua e înţesată de noapte,
clipele fug
atârnate în ceasuri bolnave.
La sfârşitul drumului,
pe o lespede de piatră,
obosit de atâta răbdare,
arunc în foc fluturii târzii
şi mă întorc
de unde n-am plecat.
Adauga la favorite
Bookmark
Recomanda acest articol
Vizite: 194
Trackback(0)
TrackBack URI for this entry
Commentarii (1)
Subscribe to this comment's feed
Comenteaza
