Un senior al verbului
La finele lunii martie Clujul literar s-a aflat în sărbătoare: se împlineau 60 de ani de la naşterea (la 24 martie 1949 în satul Zărneşti, localitatea Lăpuşata – Lădeşti, jud. Vâlcea) scriitorului Constantin Zărnescu. Când am aflat că autorul romanului Meda, mireasa lumii (Ed. Dacia, 1979), volum care a stârnit mare vâlvă la acea vreme, surprinzând „câteva linii ale geometriei spiritului feminin” – cum spunea însuşi autorul -, păşea treapta 60, am decis să consemnez acest eveniment în semn de preţuire pentru contribuţia sa de reală valoare în viaţa culturală românească.
Clujul a devenit, acum peste 40 de ani, oraşul de adopţie al tânărului ce păşea porţile Universităţii „Babeş-Bolyai” visând la gloria literară şi care, după absolvire, a rămas credincios până azi oraşului de pe Someş, angajându-se, începând cu 1 august 1972, la revista de cultură Tribuna, secţia beletristică şi reportaje, unde debutase cu un an înainte.
In anii ce au urmat, prozatorul, dramaturgul şi publicistul Constantin Zărnescu – Titel, pentru prieteni – s-a distins nu numai prin romanele scrise cu o valoroasă măiestrie (din 1974 încoace, amintim: 1974 – Clodi Primus, Ed. Dacia, Premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1975; 1986 – Ieşirea la mare, Ed. Dacia; 1984 – Teii înfloresc pentru Irina, Ed. Revista Tribuna, reeditat în 1992; 2002 – Ziua zilelor, Ed. Dacia, reeditat în 2003 şi în 2008), reuşind să trezească interesul unui număr impresionant de cititori, dar şi prin interpretările deschise, riguroase, într-un stil inconfundabil asupra problematicii brâncuşiene (din 1980 încoace, amintim: Aforismele şi textele lui Brâncuşi, Ed. Scrisul Românesc; 1994 – Aforismele şi textele lui Brâncuşi, Ed. Fapta transilvăneană şi Zamolxis; 1998 – Aforismele şi textele lui Brâncuşi, Ed. Cartimpex, ed. a III-a revăzută şi adăugită; 2001 – Brâncuşi, cioplitorul în duh, antologie de texte pentru elevi şi adolescenţi, în limbile franceză şi engleză, Ed. Sagitarius, Iaşi; 2001 – Brâncuşi şi Transilvania, Ed. Grinta; 2001 – Brâncuşi şi civilizaţia imaginii, Ed. Dacia; 2007 – Codul operei lui Brâncuşi, eseuri, Ed. Dacia; 2007 – Aforismele şi textele lui Brâncuşi, ediţia a V-a revăzută şi adăugită, Ed. Dacia), reuşind să întemeieze un climat colocvial de înaltă ţinută şi rafinament. Dovada recunoaşterii aportului său în decodarea operei brâncuşiene vine în 1997, când i se acordă Premiul Prefecturii Gorj pentru întreaga activitate brâncuşiologică, la propunerea decanului de vârstă al istoricilor de artă, Barbu Brezianu.
Scriitor de o prolificitate aparte, veritabil gânditor, cu o imaginaţie exuberantă aplecată înspre mitic şi eroic, fie prin dramă (1981 – Regina Iocasta, tragedie politică, Ed. Revista Arlechin; 1983 – Queen Jokasta, La Reine Jocaste, Königin Jokaste, Ţarîţa Yokasta, versiuni ale Reginei Iocasta, Ed. Romanian Review, VI, 1983; 1989 – Regina Iocasta, ed. a II-a; 1991 – Regina Iocasta (premieră absolută la Teatrul Naţional Târgu-Mureş, distinsă cu Premiul de dramaturgie al Festivalului Naţional de Teatru I. L. Caragiale, 7-12 noiembrie 1991, Bucureşti; 2002 – Dracula în Carpaţi, Ed. Grinta; 2003 – La Reine Jocaste, premiera în limba franceză la Teatrul Naţional Târgu-Mureş, 15 aprilie 2003, în sala Teatrului Naţional Cluj-Napoca; premiera internaţională la Festivalul Teatrelor Europene de la Grenoble şi la Marele Festival de la Avignon; 2004 – Regino Iokasta, traducere în esperanto, Ed. Fonto, Rio de Janeiro, Brazilia), fie prin nuvele/eseuri (1993 – Să nu te laşi scris, revista Literatorul, Bucureşti; 2002 – Principele Dracula, doctor Faustus şi Machiavelli, Ed. Gedo; 2004 – Patimile lui Dracula, Ed. Cartimpex; 2005 – Revoluţia română din 17-22 decembrie 1989, la Cluj-Napoca, Ed. Eurograph; 2007 – Revoluţia română la Cluj, Ed. Napoca Star, ediţia a II-a revăzută şi adăugită).
Ceea ce-l interesează totdeauna sunt temele cu adevărat însemnate - care, iată, sunt şi universale -, atât Brâncuşi, cât şi Vlad Ţepeş stârnesc un interes aparte, scriitorul reliefând viziuni dintre cele mai neaşteptate. Din perspectiva timpului, Constantin Zărneascu stăpâneşte - fără doar şi poate - un teren durabil, condeiul său fiind semnalat de mari personalităţi: de la Marin Sorescu, brâncuşiologul Ştefan Stăiculescu, Constantin Noica până la Nicolae Steinhardt.
Figurează în enciclopediile Who’s Who in the World, Chicago, 1985, The European Books, Cambridge, 1993 şi Oxford, 1998, precum şi în toate dicţionarele de istoria literaturii contemporane ale Academiei Române şi ale Uniunii Scriitorilor din România. A colaborat la toate marile reviste de cultură din ţară, semnătura sa regăsindu-se şi în reviste din Franţa, Germania, SUA, Canada, Brazilia, Grecia, Israel, Suedia, Croaţia, Austria, Ungaria, Slovenia.
Ne aflăm, aşadar, în faţa unui literat redutabil, cu vocaţie vizionară şi, în general, emanând o atitudine când cerebrală, când afectivă, împresurată de o iluminare epică ce face să vibreze şi cele mai încremenite spirite. Cu o pasiune exemplară, se contopeşte adesea cu subiectul analizat, fără însă a se îndepărta de obiectivitate.
Constantin Zărnescu nu a încetat nici o clipă să se implice şi în activitatea cenaclistă. Astfel, în perioada 1977-1982, a fost şi preşedintele Cenaclului Asociaţiei Scriitorilor Cluj, Filiala Transilvania, promovând în paginile revistei şi ale almanahurilor acesteia peste 70 de elevi şi studenţi, astăzi ei înşişi scriitori şi jurnalişti consacraţi. Continuă să sprijine talentul literar şi în calitatea sa de redactor şef al revistei Filarmonia (2005-2007), azi fiind redactor şef al mai tinerei reviste de cultură urbană Oraşul, din Cluj-Napoca.
Indiferent de tipul de angajare în viaţa cultural-literară autohtonă, vom descoperi la domnia-sa, de fiecare dată, calităţi umane şi lingvistice exemplare, cu adevărat rezonante, ce prefigurează – am spune – un adevărat fenomen.
La mulţi ani, domnule Constantin Zărnescu!
TrackBack URI for this entry
Subscribe to this comment's feed
scris de alina.diugan, 17 octombrie, 2009
-
- +0
-
-
scris de Sebastian Dragu, 04 decembrie, 2009
Sebastian
-
- +0
-
-
