Se joacă monedă
sub ochiul livid...
Hulită-i lumina
în umbre de zid.


Visul e vraf.
Ursita-i hazlie...
Duhul ne este
zmeu de hârtie.


Din cuvânt rămâne
doar o silabă.
Nădejdea clipei
e tot mai firavă.


Vrajba e-n frac.
Cu papion e viciul.
În lujer de-alabastru
se loveşte cu biciul.


Credinţa n-are faptă.
Privirea e pumnal.
Mantii ale-ngâmfării
Se târăsc, banal.


În tainele nunţii
se trage la ţintă.
Surâsul din zi
cu sânge se-alintă.


Înfipt e cuţitul
la tâmple, în flori,
şi nu şti durerea
cu ce s-o măsori...

TrackBack URI for this entry

Commentarii (1)

Subscribe to this comment's feed

...
scris de Liviu- Ioan Mureşan, 14 octombrie, 2009

Bună prozodia. Un poem reuşit.

• 
• +0
• 
• 

Nume

Email

Titlu

Comentariu

mic | mare

Urmareste comentariile noi prin email (Doar pentru membrii inregistrati)

Am citit si sunt de acord cu Termenii si Conditiile de utilizare.

Introduceti caracterele afisate

Comenteaza